Viziunea 0 este minus cât

Criosaună, foto huyupy. Să te expui la frig — nu este un gând apetisant. Dar atunci când frigul este un frig plăcut chiar care pe lângă starea de bine ajută la slăbire, stimulează sistemul imunitar şi este advjuvant de succes în tratamentul unor afecţiuni osoase, afecţiuni musculare şi afecţiuni dermatologice - viziunea se schimbă.

Orban: Există unii care umblă cu chimirul din care scot bani pentru a convinge o parte din electorat să voteze cu PSD Măsurile anunțate de Victor Ponta în noul Cod Fiscal reprezintă modul în care înțelege să acționeze pentru a supravieţui la guvernare, acest cod fiind nimic altceva decât un exerciţiu de imagine. Fundamentarea care stă la baza proiectului propus de Guvern este la nivel zero, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui pachet de măsuri.

Navigare în articole

Schimbarea opticii în privința fiscalității atât de brusc, după cum își propune PSD și coaliția de guvernare, fără a exista fundamente economice care să susțină aceste modificări, precum creștere economică solidă și constantă, lipsa unei îmbunătățiri a colectării, aruncă o umbră a circumspecției asupra întregului demers al Guvernului și confirmă politicianismul și populismul cu care a fost infectat un pachet de măsuri necesar României.

Din datele prezentate în proiectul transmis de Guvern către Parlament, se poate concluziona cât se poate de clar că modificările propuse de Ponta și coaliția din jurul său cu privire la Codul Fiscal, nu se bazează pe calcule fundamentate corect, forțând cât se poate de mult obținerea de venituri suplimentare dintr-o creștere economică dorită și dintr-o creștere lipsită de credibilitate și forțată a ponderii veniturilor fiscale în PIB.

Există preocupări cu privire la noul Cod Fiscal, legitime de viziunea 0 este minus cât, deoarece orice modificare în privința fiscalității care nu este sustenabilă hipermetropie ascuțită reprezenta o turbulență suplimentară pentru economia României.

Anul acesta este în continuare unul complicat, deoarece Guvernul și-a fixat ca obiectiv pregătirea câștigării alegerilor viziunea 0 este minus cât PSD de anul viitor, iar în acest sens deja încep să apară și primele măsuri de ordin economic cu un important caracter electoral.

Aceste temeri cu privire la sustenabilitatea noului Cod Fiscal sunt de luat în seamă în mod serios, mai ales dacă avem în vedere faptul că guvernul Ponta nu numai că nu a făcut vreun studiu de impact privind măsurile de modificare a Codului Fiscal, nici pe termen scurt și nici pe termen mediu, dar nici nu a evaluat consecințele acestora asupra evoluției economico-sociale a României pe termen lung.

De asemenea, discuțiile asupra modificărilor Codului Fiscal par a-și fi pierdut din vigoare odată cu devoalarea faptelor ilegale pe care cel legat ombilical de acest proiect al Guvernului,  fostul ministru al Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, le-ar fi săvârșit. Este tot mai credibilă varianta vehiculată chiar de la început, prin care se atrăgea atenția că aceste măsuri au fost anunțate de guvernul Ponta aproape intempestiv, ca o măsură politică de încercare a refacerii imaginii premierului, aflat în cădere liberă după eșecul din campania electorală pentru prezidentiale, și de supraviețuire a unui guvern care, în ultimul timp, nu a adus României nicio schimbare majoră.

Trebuie să observăm în acest context și insistența cu care Victor Ponta a ținut să-și lege numele de cel al lui Călin Popescu-Tăriceanu, în încercarea acestuia ridicolă de a da modificărilor Codului Fiscal un fals caracter liberal.

Modificările propuse de guvernul condus de Victor Ponta asupra Codului Fiscal sunt de natură să distorsioneze grav indicatorii macroeconomici asumați cu organismele internaționale și, în mod special, cele încheiate cu Troica FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeanădar și cele privind Pactul de Creștere și Stabilitate, lucru de altfel sesizat și de Consiliul Fiscal într-o amplă analiză privitoare la efectele acestor modificări. Prin nota de fundamentare aferentă proiectului de modificare a Codului Fiscal, guvernul  evaluează efectele nete negative de runda întâi ale măsurilor propuse ca fiind: ,4 mld.

Se va produce un minus de resurse bugetare de 98,6 mld. Analizând chiar și sumar această fundamentare propusă de Guvern, se poate observa cât de forțate sunt cifrele calculate și cât de relative și de puțin credibile sunt acestea.

Dacă avem în vedere sporul de venituri calculate ca urmare a creșterii economice în perioadaaceasta ar trebui să ajungă în anul la peste mld. De asemenea, colectarea unor venituri suplimentare ca urmare a îmbunătățirii activității ANAF cu 68,0 mld.

Maxima ediției

Ce ar putea determina ANAF-ul ca în perioada să-și schimbe complet comportamentul în ceea ce privește colectarea veniturilor bugetare? Este o întrebare la care răspunsul îl putem găsi doar la cei care au propus aceste modificări ale Codului Fiscal. Orice reducere de TVA, în mod normal, ar trebui acompaniată de măsuri de reducere a evaziunii sau de îmbunătățire a colectării.

În acest moment logica pe care se merge este că dacă se vor reduce o serie de taxe, atunci va fi redusă evaziunea, iar ANAF va colecta mai mult pentru că cei vizați vor fi dispuși să dea banii statului. Însă, în lipsa unor prevederi serioase în această direcție, măsura provoacă o îngrijorare reală cu privire la deficit și la capacitatea României de a investi în mai multe domenii, fapt ce ar trebui să contribuie la dezvoltarea țării și la un nivel de trai mai bun pentru cetățenii săi.

ŞTIRILE ZILEI

Dacă viziunea 0 este minus cât de la Guvern nu aruncau acest proiect de Cod doar pentru a strânge capital electoral, ar fi putut să gândească mai bine noile prevederi, deoarece la capitolul minusuri este și faptul că nu s-au definit și măsurile practice în privința creșterii eficienței de colectare.

Ceea ce au făcut reprezentanții Guvernului nu a fost decât să pună colectarea pe seama conformării voluntare, care ar veni ca urmare a diminuării sarcinii fiscale.

Aceste exemple pot conține termeni colocviali.

O asemenea abordare este puerilă și riscantă din punctul de vedere al veniturilor colectate la bugetul de stat. In plus, trebuie spus ca estimarea referitoare la creşterea veniturilor ca urmare a creşterii gradului de colectare şi, implicit, a creşterii ponderii veniturilor fiscale din PIB, atât în cifre relative, cât şi în cifre absolute, prin îmbunătăţirea activităţii ANAF, este pe cât de neserioasă, pe atât de necredibilă.

Faptul că, majoritatea ţărilor europene au o pondere asemănătoare a veniturilor fiscale în PIB, nu înseamnă automat că România poate să aspire la o asemenea performanţă într-un timp atât de scurt, fără ca o minune să contribuie la această evoluție.

Deciziile politice luate în pripă cu privire la reducerile de taxe și impozite trebuie privite cu circumspecție, pentru că asemenea promisiuni ar putea să destabilizeze în primul rând mediul de afaceri dacă acestea nu sunt sustenabile, dar în același timp pot crea mari probleme în privința gradului de atractivitate față de investiții venite din străinătate.