Viziune minus 2 ceea ce este vizibil, ”Coronavirus, sfîrșitul petrecerii?” – O viziune alternativă

Lucian Ancu's Blog Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice Pe aceasta pagina puteti gasi in intregime manifestul "Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice" pe care l-am lansat in August intr-o serie de articole pe acest blog.

Documentul poate fi citit mai jos sau accesat in format PDF aici. Ca de obicei comentariile pot fi lasate la sfarsitul paginii. Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice Introducere M-am hotarat sa scriu acest manifest in speranta ca nu totul e pierdut. Ca o persoana care a trait o buna bucata din viata in Sfantu Gheorghe am fost in permanenta expus preconceptiilor referitoare la relatiile interetnice din acest oras si in mod extins din zona. Acest lucru nu s-a intamplat doar in Romania ci m-a urmarit si in strainatate.

Desi o buna bucata de vreme am preferat sa nu ma exprim public pe aceasta problemaun eveniment aparent banal m-a facut sa reconsider acest lucru.

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice — Picatura de Fiere

Un comentariu cu totul imbecil aparut in subsolul unui articol din presa romaneasca din judet m-a facut sa pornesc acest document. Toate cele ce urmeaza sunt opiniile mele personale. Opiniile unui om plecat din zona si care cel mai probabil nu o sa se intoarca decat in vizite.

Si totusi radacinile nu pot fi nici negate, nici uitate. De cand ma stiu dialogul interetnic a liliecii au vedere blocat mai mult sau mai putin pe aceleasi teme. Teme care sunt pastrate cu obstinenta si sfintenie de taberele implicate.

1. Ну, ладно, Макс, - проговорила Николь чуть погодя.
2. Ce procentaj de vedere este minus 3
4. Николь ощущала, насколько напряжен голос Макса.

In acest document sper ca sa reusesc sa exprim clar de ce pentru binele comun ar trebui sa trecem peste aceste argumente poate chiar sa le uitam si sa trecem la o noua constructie a relatiilor interetnice la nivel politic si social.

Multiculturalismul si pretul sau asumat Conceptul de multicultural sta la baza notiunii Uniunii Europene.

• Viziune cu privire la formarea copiilor și juniorilor by Federația Română de Fotbal - Issuu
• Antrenorii sunt preocupați de felul în care sunt percepuți de către părinți și de către conducătorii clubului.
• Recunosc că eu unul am fost foarte circumspect la început, apoi articolul tradus anterior pe acest blog m-a exaltat, mai apoi am început să compar tot felul de surse care se străduiau să picteze un tablou cît mai realist al crizei globale ca să ajung de cîteva zile în punctul în care…nu mai știu nimic.
• ”Coronavirus, sfîrșitul petrecerii?” – O viziune alternativă | Andrei Teșcan

Cele 27 de tari membre ale acestei uniuni sunt considerate ca avand drepturi egale in ceea ce priveste exprimarea in parlamentul european. Din aceasta cauza in constructia europeana e integrat un corp a carui functie e doar traducerea in cele 23 de limbi ale tarilor membre.

Traducerea consta atat in traducere simultana in timpul sedintelor cat si in traducerea documentelor in cele 23 de limbi.

Din punct de vedere logistic, si nu numai, acesta este un exercitiu greu de pus la punct si tinut eficient in functiune. Alta notiune europeana care prinde din ce in ce mai mult contur in ultimul timp este multilingvismul. UE incearca sa incurajeze cunoasterea unei limbi oficiale a uniunii europene, alta decat ceea materna. Acest concept se numeste in limbaj birocratic european bilingvism.

Am inceput prin prezentarea situatiei la nivelul UE pentru ca eu cred ca acesta este viitorul si prin aderarea cu drepturi depline la aceasta uniune, trebuie sa recunoastem, este si viitorul nostru. In cativa zeci de ani cetateanul uniunii europene ar trebui sa se mute cu usurinta dintr-o tara in alta si sa isi continuue viata fara greutati prea mari.

Din aceste puncte de vedere eu percep situatia din Sfantu Gheorghe si in sens mai general Covasna ca fiind una oarecum multiculturala insa fara a fi multilinguala. Nu cred ca sunt foarte multi cetateni ai acestui judet care pot utiliza la un nivel decent cele doua limbi romana si maghiara. Si sa nu uitam ca prin restrangerea la doua limbi facem din start o defavoare celeilalte minoritati care de cele mai multe ori e ignorata cand vine vorba de dialogul interetnic in aceste judete: etnia roma.

Cred ca este de bun simt sa presupunem faptul ca convietuirea in bune conditii a doua sau mai multe etnii trebuie sa se bazeze in primul rand pe o buna comunicare. Ori cum unealta comunicarii este limba inseamna ca trebuie sa vorbim despre multilingvism. Legislatia in vigoare impune printre altele inscriptii bilingve, cunoasterea limbii minoritatii in administratie, educatie in limba maternaetc. Insa criteriul de baza de la care ar trebui plecat este acela de comunicare.

In aceste zone multiculturale fiecare emitator de mesaj ar trebui sa emita in toate limbile pentru a creste nivelul de comunicare. La fel fiecare receptor de mesaj ar trebui sa poata decodifica mesajele din celelalte limbi in limba proprie. Ori este miopie și displazie ca acest lucru presupune un mare efort.

Este evident ca aceasta situatie ideala impune costuri suplimentare atat pentru persoana fizica cat si pentru ceea juridica. Intrebarea se pune daca la nivel de comunitate aceste costuri ni le permitem.

Desi comunitatea cheltuieste mult pentru a permite multiculturalismul local Unii ar putea spune ca se duplicheaza aceeasi activitate eu nu sunt de aceasta parere. In felul acesta cele doua teatre s-ar dovedi nu doar pastratori ai culturii propriei etnii dar ar fi si vectori de incurajarea a multiculturalitatii.

O alta situatie referitor la care ma simt absolut uimit este lipsa unui ziar bilingv. Din toate datele pe care am reusit sa le adun in Romania nu exista nici un ziar bilingv. Sa spunem ca viziune minus 2 ceea ce este vizibil avea un ziar bilingv este o irosire de resurse. Atunci totusi ar fi o dovada de respect ca cel putin editorialele sa fie preluate in forma tradusa de celalalt partener.

Eu cand ma gandesc la un ziar ma gandesc la un mediu de comunicare, ori daca acest mediu nu face legatura intre cele doua etnii ma intreb la ce nivel este facuta aceasta legatura? Zilele acestea am intrat pe siturile a doua medii jurnalistice din judetul Covasna si nici unul din ele nu avea si, cel putin, o pagina in limba celeilalte etnii. Cum poate avea pretentia o etnie sa fie inteleasa de cealalta daca nu ii da posibilitatea celeilalte etnii sa afle mai multe despre ea.

Stau sa ma gandesc la un caz ipotetic. Un proiect local este supus discutiei publice. Ma gandesc ca multe din opiniile pro si contra vor fi enuntate in ziarele locale.

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice

Daca nu stiu limba celeilalte etnii ma limitez doar la opinia propriei mele etnii, si din toata discutia aud doar o parte. Este sanatos acest lucru? Este sanatos sa ignor opiniile liderilor de opinie a celeilalte etnii?

Si cand ma refer aici la lideri de opinie nu ma refer la oamenii politici. La politica si comunicare vom reveni mai tarziu. In titlul acestui capitol am facut referire si la pretul multiculturalismului. Am atins mai devreme notiunea de pret in cazul unor persoane fizice sau juridice. Cum ramane insa cu pretul la nivelul comunitatii?

Sunt de parere ca o comunitate trebuie sa se comporte la fel ca si o persoana. Telul oricarui om sanatos in gandire e ca la un moment dat prin munca pe care o presteaza in cadrul comunitatii sa ajunga la o independenta financiara. In acel moment el poate hotara linistit cum sa dispuna de banul propriu. La fel si o comunitate fie ea sat, comuna, oras miopie minus 6 câte linii chiar judet ar trebui sa fie independenta financiar.

”Coronavirus, sfîrșitul petrecerii?” – O viziune alternativă

Banii pentru functionarea normala a acestor entitati ar trebui sa vina chiar din comunitate. Din pacate in Romania situatia e departe de a fi ceea descrisa de mine mai sus. Si din cate am inteles judetul Covasna s-ar inneca daca nu ar exista bugetul central.

Lasand la o aceste consideratii, se pune intrebarea daca comunitatea din Sfantu Gheorghe isi permite, ea singura, pretul multiculturalitatii si multilingvismului. Sau poate si mai bine spus in alte cuvinte daca este dispusa sa plateasca in plus pentru aceste lucruri. Sa nu uitam ca multiculturalitate nu inseamna doar doua teatre, inseamna scoli bilingve, inseamna cumpararea a doua randuri de carti in biblioteca orasului si a judetului, inseamna in mod ideal emiterea si receptarea de catre autoritatile locale a tuturor mesajelor in limbile tuturor etniilor.

In plus multiculturalitatea ar trebui sa insemne si cursuri de ajutare a celor care vor sa faca pasul spre cunoasterea mai buna a celeilalte etnii.

Despre costurile multiculturalitatii si mai ales unde ar trebui investiti mai multi bani si energie o sa vorbesc in urmatoarele capitole.

Pana atunci ma declar dezamagit sa observ ca intre etniile conlocuitoare nu exista decat o comunicare limitata si numai la anumite niveluri. Despre idei preconcepute Ideile preconcepute sunt probabil raul cel mai mare in comunicariile interetnice. Prin educatia pe care am urmat-o suntem expusi la anumite tipare si norme.

Toate acestea pot constitui prejudecati la intalnirea cu ceva nou. O sa fac o mica paranteza pentru a intelege viziune minus 2 ceea ce este vizibil bine cat de puternice sunt aceste preconceptii.

• Кроме того, ты оказался в зоопарке; что, если это кричало какое-то неизвестное нам животное.
• Наши отношения, - заключил Арчи, - достигли определенного уровня.

Dan Ariely in Predictably Irrational dedica un capitol special efectelor expectarilor.