Viziune 15 la sută, Satul Mașcăuți în viziunea copiilor


Societatea moldovenească, de-a lungul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a trecut prin mai multe transformări, modelele pe care le-a urmat fiind cele mai multe ori ale statelor care îşi exercitau influenţa în această parte a Europei. Cu toate că pentru străini teritoriul Moldovei era viziune 15 la sută ca fiind unul de margine al Europei, călătorii care l-au vizitat nu au fost puţini.

Informaţiile dăruite de către aceşti călători sunt concludente pentru caracterizarea societăţii moldoveneşti, ele fiind rezultatul observărilor directe şi impresionând prin pitorescul ce le caracterizează.

crize de insuficiență vizuală

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, observatorii străini susţin că o treime din aprovizionarea oraşului Constantinopol vine din Principate. De aceea, în aceste ţări, turcii deţin monopolul la cumpărarea grânelor şi a vitelor, cu preţurile impuse de ei. Iar preţurile acestea sunt tot mai scăzute faţă de preţurile pieţei, pe măsură ce situaţia economică şi monetară a imperiului se înrăutăţeşte. El zugrăveşte un tablou întunecat. În privinţa aceasta, se deosebeşte mult de Muntenia, care, adesea, nu este decât o nesfârşită câmpie, pe care ochiul, obosit, caută zadarnic, în depărtare, o movilă cât de mică, un copac la umbra căruia să te poţi odihni.

Aici, natură n-a făcut toate lucrurile la fel, totul este făurit de ea, dar nimic nu seamănă cu altceva. Colo sunt munţi uriaşi, la poalele lor sunt vâlcele luminoase, într-o parte se afla stânci, prăpăstii, ape repezi:lângă pasuri, sunt pârâie, izvoare şi, pretutindeni, rodnicia pământului este nesecătuită, împodobeşte, după cum este timpul, cu vegetaţia ce i se potriveşte, încât, trecând prin aceste ţinuturi, ai crede că Moldova este o înfăţişare a tuturor muncilor firii, care ne desfată cu mulţimea şi felurimea lor.

Toata lumea stia chestia asta! Presedintele, in primul rand! Atunci, de ce a mai invitat partidele?! De ce nu a convocat pe acei factori din economie care chiar POT face ceva, pe linia limitarii cresterilor de preturi?

Trebuie însă să spunem că, aici, întâlnim două păcate mari, care, orice ai fi, se vor împotrivi mereu înfloririi la care ţinutul acesta frumos ar putea să ajungă, şi chiar şi negoţul care, cu vremea, s-ar putea întări prin aceste locuri nu-i va aduce decât prea puţine foloase.

Cele două păcate sunt cârmuirea, care, prin natura ei, este o adevărată nenorocire, şi depopularea, urmărea nefericită a celei dintâi. Provincia aceasta are şi un stăpân, însă un stăpân străin, care o jefuieşte, care este silit s-o jefuiască şi să facă acest lucru cu o grabă necrezut de mare. Miniştrii de lângă el ştiu să facă întocmai ce face el. Toţi slujbaşii au grijă să le urmeze pilda, încât întreaga cârmuire nu este altceva decât un jaf;toţi membri ei sunt nsite lipitori dornice să sugă ultima picătură de viziunea 3 dioptrii este cât de mult a unor mulţimi vlăguite.

La Constantinopol, în viziune 15 la sută an, în fiece zi, în fiece ceas, se vor risipi, prin fel de fel de cai, bogăţiile Moldovei.

Din doi în doi ani,   cel mult la trei ani, Poartă îi dă un nou domnitor;acesta, secătuit de cheltuielile făcute ca să-şi ţină rangul şi de preţul dat pentru scaun, pe care nu-l poate avea decât plătindu-l, vine în această provincie nu doar ca să domnească, să-şi plătească datoriile şi viziune 15 la sută adune altă avere, ci şi ca să-şi îmbogăţească neamurile, prietenii şi pe toţi cei ce-l slujesc.

Un alt călător, prezent în anul pe teritoriul Iaşiilor, Domenico Sestini, arheolog, numismatic, geograf născut la Florenţa. Casele, care se pot numi mai degrabă vizuini, sunt săpate în pământ şi se cheamă bordeie. De departe nu se vede decât fumul care iese din hornuri, iar când te apropi, zăreşti acoperişul abia înălţat de la pământ, construit din prăjini acoperite cu pământ, astfel că iarba creşte deasupra.

Nevoit să ocolească străzile principale, căutând o groapă sau un teren afundat pentru a nu fi văzut de trecători sau pentru a scăpa de jafuri şi neplăceri, iată în ce situaţie este adus omul de către tiranie şi opresiune. Trebuie să ţinem seama de faptul că în această perioadă Moldova se află sub influenţa Imperiului otoman, domnii fanarioţi fiind numiţi direct de către Poarta.

Influenţa orientală se observă pregnant în îmbrăcăminte.

Account Options

Peste cămaşa subţire de mătase sau de in, venea anteriul, o haină lungă, cel mai adesea de satin cu flori, sau brodată ori cusută cu fir de argint, căzând până la glezne, şi încins cu şal scump adus din India, înnodat de câteva ori dinainte. La brâu, hangerul, un pumnal lung bătut cu nestemate. Peste anteriu, se purta o haină scurtă de catifea brodată cu aţa de mătase, cu sau fără găitane, cu mâneci largi, fermeneaua, subţire vara, căptuşită cu blană iarna.

În sfârşit, când ieşea din casă, feregeauasau mai somptuosul biniş, o haină largă de postav, deschisă în faţă, tivită cu samur de jur împrejur şi, la mânecile despicate, căptuşită, iarnă, de sus până jos, cu blană. În picioare, ghete uşoare sau, cel mai adesea, papuci cu vârful întors în sus, încălţaţi peste nişte ciorapi din pielea cea mai fină, meşi, de culoare galbenă, în care erau băgaţi, sau peste care erau legaţi, salvariisau ciacsarii, roşii şi umflaţi.

reabilitare miopie chirurgie oculară

Îmbrăcămintea femeilor, la Curte, nu se deosebeşte prea mult de cea a bărbaţilor. Femeile poartă şi ele pe dedesubt salvari cel mai adesea, din catifea şi papuci. Pe deasupra, nişte cămăşi din mătase, foarte decoltate, un anteriuprins în faţă cu agrafe, un ilicdin catifea brodată, tivit cu hermină sau samur;iar când ieşeau din casă, feregeauasau binişul.

Pe cap, atunci când nu aveau diademe sau o clădăraie de panglici şi giuvaieruri prinse cu iscusinţă, purtau, de obicei, nişte bonete care se asemănau destul de mult cu heninul medieval.

Însă revoluţia care s-a petrecut atunci la Iaşi, apoi la Bucureşti şi în provincie, a fost pe cât de rapidă pe tot atât de completă:după un an, toate femeile din Moldova şi din Ţara Românească au luat portul european.

De pretutindeni, au sosit, în cele două capitale, negustori de mode, croitorese, croitori, iar prăvăliile de la Viena şi de la Paris au scăpat de toate vechiturile care, la Iaşi, au părut nou-nouţe şi au fost plătite foarte scump. Curând, s-a văzut şi mobilă, ceva mai veche, adusă de la Viena cu mare cheltuială.

AutoCAD - 3D Tutorial pentru începători - Exercițiu 1

Trăsurile care, mai înainte, arătau ca nişte birje vechi din Viena, au fost înlocuite cu trăsuri şi caleşti elegante. Casele s-au umplut de servitori străini, de bucătari francezi şi, prin saloane şi iatacuri, nu s-a mai vorbit decât franţuzeşte.

viziunea metodei geyz

Aflând că, în ţările civilizate, unei femei îi şedea bine să aibă un amant, doamnele din Moldova şi-au luat câte doi, ca să fie mai la modă. Şi, mai ales, li se întâmplă să se întoarcă la obiceiurile de altădată. Unii tineri care poartă haine europene în timpul ocupaţiei ruseşti din se grăbesc să îmbrace veşmintele orientale de îndată ce autoritatea otomanilor revine.

Nemăsurata lor imoralitate, ticăloşia — acesta este cuvântul potrivit — îndurerează şi umple omenirea de silă. Poate ca boierii sunt mai curând de plâns decât de osândit. Sub o altă cârmuire decât acest nesăbuit şi crunt depostism turcesc, ei ar fi cu totul altfel decât ceea ce sunt acum. Sunt bine cunoscute tulburările de la provocate de răscoală eteriştilor şi de mişcarea naţională a lui Tudor Vladimirescu. Ca urmare a acestor evenimente, interesul diplomaţiei austriece pentru problemele Principatelor Române a fost din nou trezit.

Portretul politicianului ideal în viziunea românilor Distribuie Print Un sondaj făcut de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie pe date culese în perioada mai. Aproape 80 la sută dintre români nu mai au încredere în guvern, cu toate eforturile făcute de acesta pentru a scădea prețurile și a răspunde cererilor alegătorilor. Sondajul făcut de IRES, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie se bazează pe date culese în perioada mai, înainte ca premierul Victor Ponta să fi aflat că este cercetat penal, dar și înainte de intrarea în vigoare a măsurii de reducere a Taxei pe Valoarea Adăugat de la 24 la 9 la sută la toate produsele alimentare și băuturile nealcolice. Suplimentar a fost redusă TVA și pentru bere. Toate acestea au fost dezbătute cu mult timp înainte, iar guvernul a decis scăderea acestei taxe, încălcând sfaturile Fondului Monetar Internațional și avertismentele Comisiei Europene.

Sub impresia acestor evenimente, căpitanul Radisit din statul-major de la Viena a primit ordinul să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti. Lucrarea era menită să servească de informaţie pentru cercurile diplomatice şi militare din Viena asupra Principatelor Dunărene. În sistemul acesta de recensământ sătenii căutau să se sustragă părăsind vetrele şi refugiindu-se în păduri sau în alte sate mai îndepărtate, ca să nu li se poată da de urmă.

Adesea emigrau din cauza aceasta sate întregi. De asemenea, el semnalează faptul că, ţinându-se seama de largă întindere teritorială a ţărilor şi de marea productivitate a solului, Principatele ar fi putut nutri o populaţie cu mult mai numeroasă.

Ei manifestau însă puţină înclinaţie spre îndeletniciri spirituale. Moldovenii erau buni soldaţi. Ţărăminea era stăpânită de boieri, a căror tagmă se alcătuia în bună parte din Greci şi Bulgari.

Recommended

Boierimea astfel viziune 15 la sută stăpânea şi comerţul şi industria. Comerţ făceau deopotirva şi mulţi jidovi, armeni şi puţini turci. Aceştia din urmă erau ianiceri plătiţi din Istanbul ca spioni. La oraşe trăiau mulţi polonezi, germani şi secui emigraţi din Dacia transilvăneană pentru a se sustrage recrutării austriece. Numărul locuitorilor se ridică la 20 de suflete şi 6 de case, din care jumătate zidite. Oraşul se împărţea în târgul de sus şi de jos având 69 de biserici şi mănăstiri şi un spital public.

Vechiul palat domnesc zăcea în ruine. Evaporţiile mefitice din mlaştinile Bahluiului precum şi din şanţurile murdare acoperite cu canduri făceau ca Iaşii să fie o localitate insalubră şi incearcată foarte des de diferite epidemii şi îndeosebi de friguri.

Galaţiierau un centru comercial destul de insemnat, aşezat pe malul Dunării, nu departe carte de vedere și om gura Prutului, cu 6 de locuitori, cu dockuri fluviale şi cu un mare port fluvial chiar vase de război puteau pătrunde pe Dunăre în sus până la Galaţi, unde trăiau mulţi supuşi austrieci. Aşezarea oraşului între gurile Siretului şi Prutului, făcea din el un foarte nimerit antrepozit de mărfuri, care veneau din Bucovina, Moldova, Dacia transilvaneană, din Austria şi chiar din Marea Neagră şi din Istanbul.

Negoţ se făcea cu ţările pontice şi îndeosebi cu Turcia. Botoşaniierau după Iaşi, Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată în Moldova. Acolo, armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsca.

Satul Mașcăuți în viziunea copiilor

Comerţul consista în coloniale, manufacturi săseşti, blănuri ruseşti, ceară şi tutun. Şi bineînţeles că dezvoltarea economică a oricărei ţări se reflectă şi în abundenţa mărfurilor care se găseau în oraşe. Când în ţară domneşte o atmosferă de siguranţă şi încredere în viitor, ea se simte în primul rând în capitală.

De aici speranţă şi încrederea, de aici această febră de a construi. Evident, oamenii nu construiesc numai cu pietre, ci cu ideea că se pot bucura de ceea ce înaltă. Cei care n-au niciun viitor îşi sapă gropi în pământ. Există o rază de speranţă?

Formular de căutare

Bordeiul se-nalţa din pământ;apoi devine viziune 15 la sută înalt, e constuit din piatră sau cărămidă. Trăsura este singurul mijloc de a scăpa de norii de praf, vara, sau de mormanele de noroi, iarna. În plus, trăsura indică faptul că eşti un om normal.

Să mergi pe jos e cam cum ar fi la noi să mergi desculţ.

cea mai dezvoltată viziune

Vă daţi seama că într-o ţară în care oamenii şi-au înlocuit picioarele cu trăsura, n-au ezitat să folosească servitori în locul braţelor. Nimeni nu are mai puţin de şase-şapte servitori, bărbaţi şi femei, şi asta în casele cu un nivel de trăi foarte modest. În casele boierilor bogaţi, numărul lor este nesfârşit.

modul de îmbunătățire a metodei de vedere

După inegalitate, ceea ce uimeşte pe un străin la Iaşi sau la Bucureşti sunt amestecul şi diversitatea portului. Cei mai mult bărbaţi au păstrat hainele orientale. Alţii au adoptat modă europeană. Cele două tipuri de îmbrăcăminte se întâlnesc în cadrul aceleiaşi familii:tatăl este îmbrăcat ca un boier, fiul, a la francaise, fiindcă numai tinerii au adoptat costumul european, ceea ce indică sensul şi spiritul în care se îndreaptă societatea.

N-am văzut nicio persoană sub patruzeci de ani care să mai poarte haine orientale. În ce le priveşte pe femei, ele au adoptat de mult modă europeană. Să nu uităm că ne aflăm în epoca regulamentară Atât de nerăbdător eram să înghit întinderile acelea monotone care parcă se făceau la loc!

Regimul liberalizat de vize in viziunea cetatenilor

Să grăbesc clipa sosirii la poştă;poşta, adică nişte colibe de crengi şi nişte grajduri aşijderea, unde caii nu stau mai niciodată, deoarece au viziune 15 la sută gust să prefere câmpul înverzit! Aşadar, pe câmp aveam să schimbăm caii. Lucrurile se petreceau aşa:doi oameni călare plecau în goană;alergau către o herghelie de vreo treizeci-patruzeci de cai ce păşteau pe câmp;trosnind zdravăn din bici şi strigând cât îi ţinea gura, alungau înspre trăsura vedere încețoșată leșin care se apropia în galop, în linie dreaptă, ca un escadron de cavalerie;erau luaţi la întâmplare opt, zece, câţi ne trebuiau nouă, apoi herghelia pleca din nou la galop, şi tot la galop pleca un vârtej des de praf negru, din care se auzeau, la învălmăşeala, ţipete, plesnituri de bici, sau se vedeau, ici-colo, uniformele jumătate asiatice, jumătate europeneşti ale dorobanţilorsau mantaua roşie a vreunui albanez stând pe scaunul trăsurii.

Vârtejul acesta care aleargă, ţipa, izbea eram noi, până la următorul popas de poştă. E vorba de Andrew A. Bonar şi de Robert Mc. Cheyne, clerici scoţieni, care, înîntreprind o călătorie în Orient ca misionari ai Comitetului pentru convertirea evreilor la creştinism, Comitet instituit de Congresul general al Bisericii scoţiene.

Cartea scrisă de unul dintre ei, Povestea misiuni de cercetări printre evrei a Bisericii scoţiene înconţine un capitolul despre Ţările Române în care sunt prezentate informaţii destul de importante cu privire la Moldova şi aspectul ei, la locuitori şi obiceiurile lor, la oraşele şi satele prin care au trecut, la clasele sociale şi îndeletnicirile lor, la stările politice şi culturale.

Multe străzi pavate cu scânduri, dar multe încă nepavate, pline de praf vara, de noroi iarna. Case mai ales de lemn, tencuite şi acoperite cu stuf. Chiar şi unele ai viziune sunt de lemn. Cârciume în toate uliţele. Focşanii-oraşul e plăcut aşezat printre pomi şi împodobit cu clopotniţe de tinichea strălucitoare.

Are un han tolerabil şi cinstit — Hotel de Frace— ţinut de un spaniol mic, care e şi agent consular francez. Cei doi au trebuit  să aştepte până funcţionarul s-a trezit — aproape de răsăritul soarelui. La altă biserică, de lemn, preotul cu câţiva copii în zdrenţe ce dădeau răspunsurile, doi moşi şi şase babe.

Exercitiu de populism si deconspirarea lipsei de viziune

La sfârşitul slujbei, viziune 15 la sută făcură mătanii în faţa icoanelor, pe care le sărutară în semn de veneraţiune După slujbă, lumea petrece puţin cuviincios. Case bune, puţine de închiriat. Asemenea servitorii. Ei îşi petrec mai tot timpul în distracţii uşoare — baluri şi jocuri de cărţi. Funcţionarii nu sunt oameni de caracter.

Linkuri accesibilitate

Tribunalele sunt grozav de corupte. Cea mai sigură cale să ai câştig de cauză în ţara aceasta este să mergi la judecător cu o pungă de bani.

O plagă la clasa boierească, sursă de crimă şi simtom de corupţie, este frecvenţa divorţului, care se capătă uşor, nefiind socotit ca o ruşine. Părţile cei divorţaţi se recăsătoresc îndată cu alţii. Întregul lor aspect le amintea de satele viziune 15 la sută de pe valea Nilului. Cei mari erau în zdrenţe, iar copilaşii, goi, duşi pe umeri sau subsoară, ca şi la Egipteni.

Lucrau la cărămizi în dogoarea soarelui. Munca grea care viziune 15 la sută călătorilor de timpul când strămoşii lor egiptenii persecutau pe fiii lui Israel în acelaşi fel. Foarte probabil că aceşti rătăcitori aşa de dispreţuiţi îndeplinesc proorocia de trei ori repetată:O să răspândesc pe Forum pentru miopie și naștere printre neamuri şi o să-i împart prin tari Vaillant, a cărui lucrare despre vlahi şi moldoveni apare la Paris în