Una dintre deficiențele vizuale.


Sunteți pe pagina 1din 7 Căutați în document Vizitai o coal de nevztori i observai activitile fizice ce se desfoar acolo. V rog s descriei n detaliu activitatea depus i modul n care elevii au reacionat la comenzile cadrului didactic.

Care sunt diferenele de activitate observate de ctre d-vs ntre activitile cu copiii cu deficiene vizuale i cei sntoi? Localizai prezentai un caz din literatura de specialitate un sportiv cu deficiene de vedere nevztor.

una dintre deficiențele vizuale ce este vasculita vederii

Descriei modalitatea n care acesta este implicat n practicarea sportului respectiv. Ce nseamna s fii nevaztor?

Cum este diagnosticată deficiența de vedere?

Muli oameni i asum rspunderea de a spune c nevztorii triesc ntr-o lume a ntunericului total Schulz, Muli dintre nevztori percep diferena dintre lumin i ntuneric, umbre i unii dintre ei chiar i micarea obiectelor, deci aceste persoane nu triesc ntr-o lume a ntunericului total. Deficiena vizual i micarea Pentru copilul nevztor, corpul este platforma central de la care acumuleaz toate cunotinele referitoare la micare i spaiu. Nevztorul trebuie s tie cum se mic corpul su, s cunoasc bine capacitatea sa de micare, precum i raporturile sale cu alte persoane din spaiu.

Deci, n educaia precoce a copiilor nevztori, formarea imaginii corporale este de mare importan. Cunoaterea corpului constituie punctul de plecare n situarea copilului n spaiu i un punct de reper n cunoaterea spaiului mediului nconjurtor i de ordonare i raportare spaial a aciunilor i gesturilor. Barraga, Dup cum spune Johnsonp.

una dintre deficiențele vizuale vederea este foarte proastă

O abordare de echip este important, astfel nct nevoile fiecrui elev s fie satisfcute n mod individual. Deci, profesorul trebuie s fie sensibil la nevoile i disponibilitile fiecrui elev. Profesorul i elevul trebuie s lucreze mpreun, pentru c acesta s-i mreasc ncrederea n sine i pentru a-i mbunti imaginea despre el nsui. Se impune motivarea elevului, astfel nct s-l fac s aib dorina s se deplaseze n mod independent, s ctige mai mult control asupra spaiului nconjurtor.

Medicină/Deficiența de vedere - Wikimanuale

La dezvoltarea mobilitii contribuie n mod deosebit i orele de educaie fizic i, n general, sportul, acestea bazndu-se la rndul lor pe deprinderile de mobilitate dobndite de nevztori.

Astfel, de exemplu, Kosel arat c sportul are dou mari sarcini: prevenirea alterrilor, a disfunciilor dezvoltrii psihomotorii, n deosebit la vrstele mici, i aspectul terapeutic de susinere activ a dezvoltrii psihomotorii. Se insist asupra ncurajrii n mod sistematic, ncepnd din familie, a funciilor perceptive i motorii ale copilului deficient vizual.

Preda, V. Obiectivele educaiei fizice Prin orele de educaie fizic i prin sport se urmresc patru mari grupe de obiective: A. Educaia sistematic a simurilor rmase intacte: - educarea resturilor de vedere - educarea auzului: perceperea, identificarea i diferenierea orientrii sunetelor tonurilor i zgomotelor - educarea simului tactil: perceperea formelor una dintre deficiențele vizuale contururilor, perceperea,identificarea i diferenierea caracteristicilor perceptibile prin pipit ca: natura materialului, structura suprafeei, forma, greutatea, temperatura,gradul de umiditate; - educaia kinestezic: poziia membrelor, poziia corpului reprezentarea corpuluisenzaii corporale i kinestezice; B.

Educarea orientrii spaiale: Copiii sunt educai pentru a dobndi o mai mare securitate n orientarea spaial i o mai mare autonomie a micrii prin: - cunoaterea diverselor spaii i a particularitilor lor prin tatonare; - recunoaterea unor obstacole prin tatonare cu piciorul; - nvarea nevztorilor s recunoasc zgomotele provocate prin micrile corpului; - localizarea i cutarea surselor fixe i mobile ale sunetelor i zgomotelor.

Să înțelegem orbirea

Se pornete de la premisa c sportul educaia fizic este un ansamblu de micri adaptate, desfurate n spaiu i timp. Pentru a face sport, individul trebuie s se poat orienta spaiotemporal i, totodat, sportul amelioreaz aceast orientare. Este vorba, n principal, de mbogirea experienei copiilor nevztori referitoare la micare, iar prin diversitatea micrilor, se ajunge n special la nvarea manevrrii, a mnuirii jucriilor, obiectelor i aparatelor sportive.

Totodat, se urmrete nvarea rolului n colectivitate exerciii i jocuri colective n care se educ sociabilitatea prin aciunea comun. Patinajul Tehnicile de baz i metodele de nvare Primul exerciiu a unei lecii de patinaj const din ncercarea de a face civa pai cu sprijin, mergnd normal, ca i cum nu ar exista patinele n picioare.

Piciorul din aer se aeaz cu clciul n dreptul scobiturii piciorului de pe ghea. La nceptori, exersnd cu rbdare exerciiul criza hipertensivă restabilirea vederii mai sus, dup cteva minute copilul va putea s se deplaseze prin alunecare usoar i s simt astfel c patinele alunec pe o linie, nu n toate direciile cum probabil prea la nceput.

Pentru a prentmpina neajunsul, la exerciiul de una dintre deficiențele vizuale prin pire pe ghea, se va urmri i se va insista c vrfurile s fie deprtate la cel puin 15 cm, iar clcile apropiate. Picioarele se deplaseaz n forma literei V.

Pentru mpingere, patinatorii se vor ajuta de una dintre deficiențele vizuale patinei, care se nfig in ghea, producnd deplasarea patinei numai nainte sau napoi i se va evita deplasarea lateral. Orice nclinare a patinei determin ca una dintre muchiile acesteia s ptrund n ghea.

Mult mai mult decât documente.

Presupunnd c s-a nsuit material didactic pentru dezvoltarea viziunii fr ajutorul cuiva i fr sprijin, urmeaz executarea mpingerilor din muchia interioar a unei patine, alunecnd cu cellalt picior puin ndoit din genunchi. Se va putea realiza alunecarea prin deplasarea greutaii corpului pe piciorul de sprijin, pe care se pete.

una dintre deficiențele vizuale netbook-ul este dăunător viziunii

Tot timpul corpul trebuie s fie uor una dintre deficiențele vizuale nainte, astfel ca centrul de greutate s se afle mereu deasupra patinei de sprijin, chiar puin nainte. Genunchiul piciorului de sprijin trebuie s fie ndoit n momentul nceperii alunecrii, atenuind trecerea greutii pe el. Nu trebuie una dintre deficiențele vizuale din vedere c vrfurile sunt deprtate n aa fel, ca s se realizeze pai laterali spre dreapta i spre stnga, care constituie esena patinajului corect.

Încărcat de

Prelungirea alunecrii pe un picior se realizeaz prin pstrarea centrului de greutate deasupra centrului patinei. Aplecnd corpul nainte, n timpul alunecrii, se deplaseaz i punctul de contact cu gheaa.

Dac se ine piciorul de sprijin ntins i rigid, centrul de greutate se va deplasa spre clci, fapt care duce la pierderea echilibrului. De aceea patinatorul trebuie s alunece cu piciorul de sprijin puin ndoit, deplasnd greutatea corpului de pe un picior pe altul prin flexia alternativ a genunchilor. Piciorul din fa indoit asigur o stabilitate perfect pe patine, cu condiia c piciorul de elan care ramne n aer dup mpingere s fie inut echilibrat napoi, ntins i una dintre deficiențele vizuale.

Corpul trebuie s fie drept, fiecare aplecare intr-o direcie sau alta deplaseaz centrul de greutate dezechilibrnd corpul n alunecare. Braele au i ele un rol important n meninerea echilibrului i de aceea nu pot fi lsate s execute micri necontrolate sau s fie relaxate. Ele se in ntinse lateral, ajutnd la meninerea echilibrului.

Treptat, executnd pai din ce n ce mai lungi, se va efectua o alunecare pe linii uor curbate spre exterior. Ca ajutor n acest exerciiu este indicat s se in vrful piciorului de elan de mpingere ct mai rsucit spre exterior. Meninnd corpul nclinat, mai mult pe o parte sau pe alta, se va putea realiza cu uurin alunecarea pe semicercuri spre exterior sau interior. Pentru a executa mai uor semicercuri spre exterior, trebuie meninut o pozitie deschis a braelor prin ducerea braului corespunztor piciorului de sprijin n fa, iar cellalt napoi i ncordat.

Se ajut astfel la realizarea nclinrii corpului spre exterior. De asemenea nu trebuie s se stea cu spatele curbat sau cu capul aplecat nainte. Privirea va fi peste umrul din faa spre centrul imaginar al semicercului pe care l descrie patina.