Testa câtă viziune ai

Este viziunea unei lumi bazate testa câtă viziune ai cooperare, democrație participativă, producție pentru satisfacerea nevoilor, și nu pentru profit, asociere liberă și egală în toate sferele vieții, și echilibru ecologic cu lumea naturală. Ar presupune rețele și federații autogestionate de locuri de muncă, industrii, comunități, cartiere, și atâta timp cât încă mai sunt necesare unități de miliții înarmarea populară.

Meniu principal

Acestea ar fi gestionate prin democrație directă, față în față — auto-organizarea oamenilor. Pentru a reuși acest lucru oamenii s-ar organiza pe principiul maximizării descentralizării democratice în măsura în care este posibilă la nivel practic, și doar într-atât de multă centralizare cât este minim necesară.

Acest lucru nu înseamnă sfârșitul întregii coordonări sociale sau protecții sociale, ci sfârșitul statului. Statul este mașinăria birocratică, militară, capitalistă, alienată social ce se plasează deasupra restului societății. Nu ar mai exista mase de profesioniști polițiști, militari, politicieni, judecători, lobby-iști, spioni, gardieni de închisori, și birocrați, și nici afacerile capitaliste și semi-monopolurile ce susțin și sunt susținute de către stat.

Acestea sunt principiile și valorile viziunii mele asupra anarhismului. Ele sunt consecvente cu curentele principale ale mișcării anarhiste. Ele sunt de asemenea consecvente cu viziunile avute cândva de milioane de oameni cu privire la o Epocă Edenică de Aur, sau la un viitor Sfârșit Mesianic al Timpurilor în care toată opresiunea și suferința vor fi dispărut, iar oamenii vor fi liberi și egali.

Aceste mituri se potrivesc cu adevărul preistoric că oamenii au trăit timp de zeci de mii de ani în grupuri mici, auto-guvernate, de vânători-culegători și în sate agricole, în mare parte bazate pe cooperare și egalitate, fără state, fără clase, și fără piețe.

K\u0026N vs Genuine - Oil filter comparison \u0026 test

Într-un anumit sens viziunea anarhistă reprezintă o reîntoarcere în spirală la o asemenea societate, la un nivel de producție mai ridicat — cu garanția abundenței pentru toți și a repausului suficient, în echilibru cu ecologia. Ca și viziune, aceasta diferă de cea propusă de democrația liberală capitalistă.

Viziunea anarhismului revoluționar | Râvna

Treptat, se presupune, o lume mai bună va lua naștere. Liberalii nu recunosc că capitalismul are propriile sale limite. Ar însemna înmânarea bogăției și puterii acelora care lucrează pentru acei capitaliști și lucrează în acele companii. Ar oferi bunăstare și putere acelora care cumpără bunurile companiilor, le consumă produsele, și plătesc taxe care le subvenționează profiturile.

Testa câtă viziune ai corporatiștii bogați — întreaga clasă conducătoare — acest lucru ar părea o groaznică violare a tuturor lucrurilor care au fost bune și corecte, sfârșitul civilizației, și un atac totalitar asupra libertății lor. Capitaliștii și agenții și susținătorii lor ar opune o rezistență crâncenă în fața unei astfel de schimbări — oricât de pașnică, graduală, și populară ar fi testa câtă viziune ai până la ultima picătură de sânge a lor și a oamenilor.

Statul lor democratic mai exact democrație burgheză s-ar dovedi în cele din urmă a fi nu atât de democratic pe măsură ce s-ar folosi de el pentru a zdrobi rezistența populară sau l-ar înlocui cu un stat mai autoritar care să îndeplinească această sarcină.

Reforme și câștiguri pentru oameni s-au obținut și încă s-ar viziunea 2 dioptrii putea obține și merită luptat pentru acestea — în general în perioade de relativă prosperitate și stabilitate. Dar atunci când lucrurile se înrăutățesc, iar economia o ia la vale, clasa patronilor își ia înapoi avantajele acordate, întrerupe cooperarea cu clasele populare și opune rezistență oricăror reforme.

Acest lucru se întâmplă chiar acum. În această situație șansele de a extinde aspectele liberale-democratice ale capitalismului modern în direcția unei societăți mai bune devin practic zero — în absența unei revoluții. Viziunea anarhistă se suprapune peste tradiția marxistă, dar o și contrazice.

La mjilocul secolului XIX atât anarhismul, cât și marxismul s-au dezvoltat din mișcări pentru democrație, socialism, și drepturi ale muncitorilor. Marxismul, la fel ca anarhismul, avea o viziune a unei societăți bazate pe cooperare și democrație, fără clase și fără stat, și în echilibru ecologic — obținută prin auto-emanciparea clasei muncitoare moderne și a aliaților săi.

Test de imaginatie: Ce tip de viziune ai?

Marx și Engels au scris foarte puține lucruri despre ce și cum ar putea fi comunismul. Comentariile lor sunt răspândite pe tot cuprinsul operelor lor. Dar din puținul pe care l-au scris reieșea că țelul lor era foarte apropiat de cel al anarhismului. Ei au respins în special diviziunea dintre cei care dau ordine și cei care primesc ordine, dintre munca intelectuală și munca manuală.

Au privit reorganizarea tehnologiei și producției într-o manieră care să dezvolte potențialitățile multilaterale ale oamenilor. Aceștia preconizau încheierea diviziunii dintre orașe standarde de viziune pentru calea ferată sate, dintre industrie și agricultură.

Un nou echilibru ecologic ar fi urmat să existe. A avea o testa câtă viziune ai despre o societate libertară, umanistă, comunistă nu este același lucru cu a avea un plan despre cum ar putea funcționa o asemenea societate. Marx a prezis că o societate post-capitalistă ar urma să treacă prin diferite etape specifice. După Kropotkin Errico Malatesta a militat pentru o abordare experimentală și pluralistă față de anarhism. El preconiza că diferitele comunități, regiuni, națiuni, etc.

Între Marx și anarhiști au existat unele diferențe importante. Marx a considerat că statul capitalismului va fi înlocuit nu de către o federație liberă, ci de către un nou stat al clasei muncitoare și aliaților acesteia.

Iar în timp ce el susținea o formă foarte democratică de democrație reprezentativă, Marx și Engels nu au văzut necesitatea creării unei democrații comunale descentralizate, directe la baza noii societăți. Și în același timp nu au sesizat rolul unei viziuni morale în privința unei noi societăți. Pentru Marx și Engels procesul istoric material era cel care ducea către țelurile socialismului și comunismului.

Având în vedere măsurile dispuse prin ordonanțele militare pe durata stării de urgență, întreg domeniul HORECA, dar și zona de retail centre comerciale au fost afectate în mod semnificativ. La polul opus  s-ar situa retail-ul alimentar cu precizarea că, și în acest caz, pentru a putea funcționa, operatorii au fost nevoiți să facă investiții semnificative în logistica necesară și spațiile logistice. Atât experiența proprie proiecte demarate de clienții noștri la final de sau început de și care au fost puse în așteptarecât și majoritatea analizelor furnizate de marile agenții arată că sectorul de investiții a avut la rândul său de suferit.

Aceștia au respins în testa câtă viziune ai anume bizuirea pe viziunea muncitorilor. Muncitorii ar urma să lupte pentru socialism pentru că muncitorii ar urma să lupte pentru socialism. Dinamicile dialectice ale capitalismului ar urma să dezvolte propriile contradicții interne. Ar urma să construiască întreprinderi capitaliste gigantice cu uriașe concentrări de muncitori și ar încinge lupta de clasă dintre muncitori și patroni.

Ca rezultat muncitorii ar dezvolta automat conștiință de clasă și forme de auto-organizare, iar acestea ar duce la răsturnarea capitalismului. Nicăieri în vasta lor operă, Marx și Engels, nu au scris că muncitorii și alți oameni ar trebui să lupte pentru socialism pentru că este lucrul corect ce trebuie făcut, pentru că socialismul este bun. Fără îndoială Marx și Engels erau motivați personal de pasiuni morale, dar acest lucru nu a făcut parte din sistemul lor teoretic.

Deși sunt un anarhist sunt de acord că există unele dinamici ale capitalismului, analizate cu acuratețe de Marx, ce conduc în direcția socialismului. Acestea includ dezvoltarea capitalismului industrial, crizele periodice și îndelungate ale capitalismului, și crearea de către capitalism a clasei muncitoare internaționale. Dar există în același timp contra-tendințe, dintre care unele au fost, de asemenea, abordate de Marx. Există anumite mecanisme de stabilizare în cadrul capitalismului ce pot depăși crizele pe termen scurt cel puțin pentru o vreme.

Totodată, muncitorii care o duc bine sunt în general satisfăcuți de status-quo. Muncitorii care o duc rău pot fi înfrânți și demoralizați. Dacă și când acestea sau alte segmente ale clasei muncitoare se vor revolta împotriva capitalismului nu se poate ști cu certitudine. Lupta istorică pentru o societate mai bună nu este ceva ce li se întâmplă oamenilor — prin procese istorice străine lor. Este ceva ce oamenii fac — pe măsură ce reacționează în fața circumstanțelor vederea a căzut după medicație. Conflictul de clasă nu este o confruntare mecanică de forțe, ci o confruntare de voințe.

Socialismul nu este o inevitabilitate; este o posibilitate, ce va avea loc doar dacă suficienți oameni vor decide să o pună în practică. Resping metoda moralistă de a începe de la un set de valori pe care o societate bună ar trebui să le aibă pentru a concepe un plan despre cum ar trebui să fie o societate bună.

Resping și concepția mecanică a capitalismului care șlefuiește o nouă societate, în care o conștiință vizionară nu joacă niciun rol important. Această viziune era dominantă în marxism și, într-o oarecare măsură, în opera marelui anarhist Kropotkin.

Ruptura dintre aceste două viziuni se bazează pe o ruptură pozitivistă între valori testa câtă viziune ai fapte. Nu accept această dihotomie.

Arno Rafael Minkkinen face asta literal.

Lupta pentru un socialism libertar, pentru anarhism, este atât morală cât și bazată pe forțe sociale. Viziunea poate fi transformată în realitate Viziunea unei societăți libere, democratice și cooperative este atunci înrădăcinată în viziunile antice despre umanitate.

Reprezintă apogeul valorilor propagate de cei mai mari învățători, filozofi, și lideri religioși. Extinde drepturile democratice propuse în marile revoluții democratice-burgheze revoluția americană, revoluția franceză, etc.

Acum aceste țeluri pot fi realizate. În revoluțiile trecute oamenii îi răsturnau pe vechii stăpâni, dar apoi majoritatea lor trebuiau să se întoarcă la muncă pentru a nu flămânzi cu toții. Doar câțiva puteau fi liberi minus 4 viziune este mult studieze științele și matematica, coordonarea socială, gestionarea căilor navale, etc. Spre deosebire de societățile preistorice de vânători-culegători exista doar într-atât cât să susțină această elită neproductivă și pe apărătorii ei — dar nu exista niciodată suficient pentru a furniza bunăstare pentru toți.

Acum oamenii posedă tehnologia și productivitatea care să reducă la un minim munca dificilă, dar necesară și care să fie împărțită de toată lumea.

По-моему, все очень просто, - сказал он Николь. - Можно повернуть налево или направо, в любом случае мы попадем в другое крыло. Николь предпочла повернуть направо, поскольку биоты-грузовики, по ее мнению, развозившие запасные части для биотов-многоножек, отправлялись именно в эту сторону. Ее наблюдения оказались правильны. Попав во вторую комнату - в точности такую же, как и первая, - Ричард и Николь заметили, что под ними как раз и собирают оба типа биотов: и многоножек, и крабов.

Este posibil ca mare parte din muncă să devină o formă de integrare între activități creative și plăcute și munca utilă, așa cum au fost uneori meșteșugurile. Comunitățile socialiste pot decide unde să utilizeze automatizarea, unde să folosească utilajele mai puțin puternice și unde să lucreze manual. Contrar dezvoltării sale actuale de către corporațiile centralizate și statele militare, tehnologia industrială poate fi reorganizată pentru a susține comunitățile și industriile auto-administrate.

Cu ajutorul mijloacelor moderne de comunicații grupările descentralizate ar putea fi coordonate de la bază. Poate exista suficient timp liber pentru ca toată lumea să participe la adunări pentru luarea unor decizii colective, fără ca acest lucru să acapareze tot timpul liber.

1. INTERVIU Răzvan Gheorghiu-Testa, Partener al Țuca Zbârcea & | scutere-galant.ro
2. Despre găsirea propriei viziuni în fotografie - Arno Rafael Minkkinen
3. Оптимизатор, отвечающий за этот вид, уже пометил его - может быть, вы заметили - двумя небольшими зелеными пятнами на задней части панциря.
4. Прости, я уже успела забыть, какой ты крохобор в своей науке, как любишь покопаться в любой свалке в поисках новых знаний.

Oamenii vor fi capabili să își aleagă stilurile de viață și activitățile; vor fi capabili să decidă singuri cum să-și exprime genurile și sexualitățile. În orice caz, pentru că revoluția socialistă a fost într-atât de întârziată, această puternică tehnologie posedă amenințări groaznice. Se află sub un sistem social care s-a dezvoltat în lipsuri, care a divizat bunăstarea socială între firme capitaliste concurente, și care a divizat lumea între state naționale care poartă războaie.

Există într-un sistem capitalist care este constrâns să se extindă, să crească cantitativ, să acumuleze tot mai mult capital indiferent de costurile sociale sau ecologice. Abuzul periculos al tehnologiei moderne este cel mai limpede în cazul bombelor nucleare. Până acum statele capitaliste au evitat războaiele nucleare.

Conducătorii s-au temut de rezultate, pe bună dreptate. Acest lucru nu s-a întâmplat încă, chiar și în timpul Războiului Rece.

Test de imaginatie: Ce tip de viziune ai?

Dar războaiele non-nucleare continuă pe întreaga planetă în timp ce armele atomice încă există, sunt mai răspândite și sunt modernizate. Clasa capitalistă globală nu se poate auto-determina să scape de ele.

Ar fi necesar doar un conflict nuclear, o singură dată, pentru a putea fi cu toții nimiciți. Aceste state și aceste clase conducătoare trebuie dezarmate de populația muncitoare globală.

În același timp abuzul capitalist al tehnologiei produce catastrofe ecologice. Acestea includ dispariția speciilor, poluarea solului, aerului, apei și hranei, și cel mai rău lucru dintre acestea, încălzirea globală.

În momentul de față aceasta cauzează vreme extremă, furtuni, inundații, secetă, și incendii. Se îndreaptă către niveluri de căldură pe care oamenii și alte organisme nu le-au mai experimentat din postura de condiție constantă. Dacă civilizația noastră poate supraviețui rămâne o întrebare deschisă. Problema este că capitalismul are nevoie să crească și să acumuleze, altfel se colapsează. Dar lumea ecologică are nevoi exact contrare.

Necesită un sistem stabil, echilibrat, care să nu fie conceput pentru creștere — sau cel puțin nu pentru creșterea cantitativă a producției care se extinde; îmbunătățirile calitative și creșterea complexității sunt testa câtă viziune ai. Aceasta este o contradicție profundă. Civilizația noastră industrială este construită pe seama unei utilizări tot mai mari a combustibililor fosili — care sunt o resursă limitată și neregenerabilă ce poluează și provoacă încălzire globală.