Poate otita medie să afecteze vederea
Disfuncția trompei lui Eustachio manifestată cel mai frecvent prin hipotonia acesteia este mai frecventă la pacienții cu boli neuromusculare.
- Otita medie acută la copii
- TIPURI DE PIERDERE DE AUZ SI TRATAMENT – Despre auz
- Otita medie acută
- Infecția urechii (urechea medie) - scutere-galant.ro
În cazul în care această hipotonie a tubei Eustachio persistă suficient de mult, presiunea negativă determină apariția unui transsudat la nivelul mucoasei ceea ce determină acumularea unei efuziuni seroase inițial sterilă. Din cauza faptului că trompa lui eustachio este hipotonă și disfuncțională, efuzia seroasă devine un mediu ideal pentru proliferarea bacteriilor, ceea ce duce la dezvoltarea otitei medii acute.
Cei mai supuși acestor diferențe de presiune sunt cei care practică scuba-diving și cei care efectuează călătorii îndelungate și frecvente cu avionul.
Otita medie acută
Otita congestivă apare foarte frecvent și la copiii cu palatoschizis. În acest caz apare o obstrucție funcțională a tubei lui Eustachio datorită faptului că mușchiul tensor al vălului palatin nu se inseră corespunzător la nivelul palatului moale, prin urmare tuba lui Eustahcio nu se va deschide în timpul deglutiției sau în momentul în care copilul deschide gura.
Vârful de incidență al otitei congestive este la copiii între 3 și 18 luni.
- Otita congestivă
Anumiți copii au primul episod de otită congestivă la scurt timp după naștere, aceștia fiind considerați copii predispuși la această afecțiune și la risc pentru otită medie recurentă. Frecvența episoadelor de otită scade după vârsta de 18 luni.
Incidența este sensibil mai mare la băieți față de fete.
Foarte puțini copii dezvoltă otita mai târziu, în jurul vârstei de ani. După erupția dentiției permanente, incidența otitei congestive scade dramatic, cu toate că indivizii predispuși la otită și cei cu factori de risc continuă să prezinte episoade acute de otită congestivă până la vârsta adultă.
Prognosticul unei poate otita medie să afecteze vederea congestive este în general bun deoarece cu ajutorul terapiei antibiotice eficiente, semnele sistemice de febră și letargie dispar în 48 de ore, odată cu otalgia.
Tot în urma terapiei antibiotice eficiente reacția inflamatorie și edemul se remit, astfel încât dispare și hipoacuzia de transmisie. La pacienții cu risc care prezintă recidive, simptomele sunt în general similare cu cele ale episodului anterior.
Otita congestivă urmează aproape totdeauna un episod de otită acută medie fără congestie. La nou-născut, iritabilitatea și refuzul alimentației pot fi singurele semne ale existenței unui focar septic în organism.
Complicaţii ale otitei netratate: poate duce la pierderea auzului sau la abcese cerebrale
Copiii mai mari pot prezenta febră asociată sau nu cu o infecție de tract respirator superior și otalgie. Aceste simptome nu sunt specifice otitei medii congestive, erupția dinților și faringita cu coxsackie virus putând mima simptomele otitei congestive. Otita medie congestivă poate fi fie seroasă, fie mucoidă.
Pe măsură ce otita acută medie devine congestivă, febra scade în intensitate și apare hipoacuzia de transmisie care semnifică instalarea edemului la nivelul urechii medii. Otita medie congestivă seroasă este cauzată de formarea transsudatului datorată unei scăderi acute de presiune la nivel intra-auricular comparativ cu presiunea atmosferică.
Fluidul este apos și clar. În cazul copiilor de vârstă mai mare, după dispariția febrei și semnelor specifice unei infecții de căi respiratorii superioare, părinții pot observa o scădere a acuității auditive a acestuia: copilul vorbește mai tare, dă televizorul mai tare și nu înțelege de cele mai multe ori ceea ce i se spune.
Otalgia este foarte rară la adulți.
Traumă acustică expunere la zgomote foarte puternice Traumatism cranian Tratamentul pierderii de auz Metoda de recuperare sau tratament depinde de gravitatea afecțiunii și de tipul acesteia. În anumite cazuri, pierderea de auz se poate compensa prin aparate auditive mai simple, în timp ce în alte cazuri, pacienții au nevoie de aparate auditive mai performante care amplifică numai anumite sunete sau chiar de un implant auditiv.
Din istoric putem dulce și văzut infecție de tract respirator superior în antecedente o excursie recentă cu avionul datorită diferențelor de presiune se poate forma transsudat seros la nivel auricular o excursie la scuba diving. Și persoanele cu alergii sunt susceptibile la dezvoltarea otitei congestive.
Simptomele infecției urechii la adulți includ: Durerea urechilor Drenarea fluidului de la ureche Diminuarea auzului Cauze O infecție a urechii este, de obicei, cauzată de o bacterie sau un virus în urechea medie. Infecția poate rezulta dintr-o altă boală, cum ar fi o răceală, o gripă sau o alergie care cauzează congestie și umflarea pasajelor nazale, a gâtului și a tuburilor Eustachian.
În otita medie acută înainte de dezvoltarea otitei congestive se poate vizualiza puroi la nivelul urechiii medii. Inflamația extensivă și efuziunile purulente de la nivelul urechii medii nu sunt specifice otitei congestive ci otitei acute.
Otita medie congestivă poate fi asociată și cu prezența presiunii negative la nivelu lurechii medii. Această presiune negativă este sugerată de proeminanța procesului lateral, orientarea orizontală a maeolei și apariția mișcării acesteia numai la pneumatoscopia negativă. Ocazional, hipertrofia amigdalelor poate acompania semnele otitei medii congestive.
Hipertrofia ganglionilor limfatici este frecventă, mai ales la pacienții cu afecțiune cronică sau recurentă. Otita congestivă medie asociază și alte afecțiuni precum rinoreea și scurgerile lacrimale excesive cu prezența ochilor apoși, infecții ale căilor aeriene superioare sau alergii la factorii poluanți din mediu. Această entitate trebuie considerată per primam ca o masă nazo-faringiană până la proba contrară.
Otita medie acută la copii
Cea mai mare greșeală pe care o fac medicii în diagnosticarea otitei medii congestive este ignorarea faptului că la un adult cu poate otita medie să afecteze vederea congestivă recurentă unilaterală poate exista o proliferare la nivel nazo-faringian care să predispună la dezvoltarea acestei afecțiuni.
Examinarea indirectă cu oglinda sau nazofaringoscopia flexibilă trebuie efectuate obligatoriu în cazul în care medicul se află în fața unui pacient adult cu otită congestivă medie unilaterală. Studiile imagistice și efectuarea de biopsii pot fi indicate în cazurile în care se evidențiază existența unei mase proliferative nazo-faringiene. În diagnosticul diferențial trebuie incluse anumite entități în cazul în care la medic se prezintă un adult suspect de otită medie congestivă: prezența tumorilor beninge nazo-faringiene, carcinomul nazofaringian, otita medie acută, hipertrofia adenoidă, anomaliile congenitale ce afectează trompa lui eustachio, diskinezia ciliară și deficitele subclaselor imunoglobulinei G.
Alte entități poate otita medie să afecteze vederea diagnostic diferențial: palatoschizis anomalii funcționale ale tubei lui Eustachio tumorile maligne ale cavității nazale tumorile maligne ale osului temporal malformații ale urechii medii infecția sau inflamația la nivelul urechii medii sau a tubeilui Eustachio infecția membranie timpanice manifestările nazo-sinusale ale fibrozie chistice.
O anamneză bună și un examen clinic riguros sunt de bază în diagnosticarea acestei afecțiuni și suficient de specifice pentru a determina și tratamentul necesar. Obținerea de culturi nu este un procedeu de rutină. În rare cazuri viteza de sedimentare a hematiilor este prelucrată pentru detectarea gradului de inflamație poate otita medie să afecteze vederea cazul în care se suspectează apariția distrucției osoase, iar hemoleucograma este obligatorie pentru diagnosticarea sau eliminarea existenței unei infecții active la acel nivel.
O infecție activă se manifestă pe hemoleucogramă prin leucocitoză creșterea numărului de leucocite. Proteina C reactivă crescută indică persistența unei inflamații în corp și este asociată în general unei infecții bacteriene. În otita acută medie, studiile histologice efectuate la nivelul osului temporal relevă dilatația vaselor și hiperplazie, inflamație și metaplazie a mucoasei, formarea de glande, edem și infiltrare cu celule mononucleare.
Aceste anomalii histologice sunt prezente și în cazurile de otită medie congestivă. La momentul actual examenul clinic oferă informații suficient de bune. Tomografia computerizată este o examinare extrem de sensibilă. Nu este obligatorie efectuarea sa pentru diagnostic dar este importantă în diagnosticarea complicațiilor otitei congestive și otitei medii acute precum mastoiditatromboza de sinus sigmoid și eroziunea osului temporal cu extensie intracraniană.
Această investigație este recomandată în special în cazurile cu otită congestivă unilaterală deoarece în aceste cazuri trebuie efectuat diagnosticul diferențial sau trebuie detectată o masă tumorală nazofaringiană sau la nivelul tubei lui Eustachio. Rezonanța magnetică nucleară este o procedură imagistică ce are sensibilitate și specificitate foarte mare în determinarea anomaliilor țesuturilor moi și poate fi utilă în diagnosticul complicațiilor otitei congestive datorită capacității sale crescute de a delimita zonele de țesut moale și de a delimita extinderea extensiei intracraniene mai ales în cazul maselor tumorale nazo-faringiene.
Variantele mai performante de diagnostic sunt RMN-ul cu arteriografie și cu venografie ce presupun introducerea substanței de contrast în vederea diagnosticării complicațiilor vasculare ale otitei congestive precum tromboza de sinusuri intracraniene.
În momentul în care extensia la nivel intracranian este prezentă, fie prin invazia de la nivelu nazo-faringelui fie prin invazia osului temporal, computer tomografia poate otita medie să afecteze vederea de mai mare ajutor în determinarea anomaliilor de structură osoasă, prin urmare ar trebui efectuată în asociere cu RMN-ul. Timpanometria este în special utilizată la copiii de vârstă mică deoarece canalele auditive externe ale acestora sunt mult prea mici pentru a permite vizualizarea adecvată a membranei timpanice.
Testarea lingvistică a fost introdusă în practica clinică, fiind efectuată al copiii cu pierdere de auz mai mare de 20 de decibeli la testarea audiometrică.
Testarea pentru detecția cel mai bun exercițiu pentru vedere de vorbire și de achiziție la limbajului este foarte importantă deoarece bazele comunicării se dezvoltă la vârste mici și dezvoltarea ulterioară a copilului poate fi afectată dacă limbajul nu este achiziționat corect.
Medicala Dopul de Cerumen
Copiii cu întârzieri în achiziția limbajului la vârste preșcolare au un risc mai mare de a dezvolta probleme de comunicare și poate otita medie să afecteze vederea a achiziționa mai greu cititul și scrisul.
Timpanocenteza este un procedeu care presupune aspirația efuziunii lichidiene din urechea medie. Această procedură poate fi efectuată la toate vârstele, chiar și la copiii foarte mici, dacă este necesară.
Este o procedură cu valență dublă, diagnostică și terapeutică. Timpanocenteza este folosită în scop terapeutic în vederea eliminării efuziunii lichidiene care determină scăderea acuității auditive și care cauzează o senzație de presiune în ureche și ureche înfundată. Procedura se efectuează în momentul în care simptomele devin deranjante pentru pacient. Miringotomia este procedeul standard efectuat în diagnosticul otitei medii congestive.
Cu ajutorul acestei proceduri se poate face o aspirație mult mai bună a lichidului comparativ cu timpanocenteza. Principalul dezavantaj al miringotomiei este însă acela că presupune efectuarea unei incizii mai largi față de timpanocenteză și post-procedură otoreea persistă mai mult. Se va determina dacă copilul afectat prezintă hipoacuzie și este are risc de întârziere în dezvoltarea limbajului și risc de dezvoltare a problemelor de comunciare, caz în care este necesară o intervenție.
Copilul cu otită medie congestivă dezvoltată după o otită medie acută la care s-a efectuat tratament antibiotic corect nu este la risc, de aceea se poate aștepta 3 luni iar dacă efuzia este încă prezentă după 3 luni se va indica evacuarea acesteia. Evacuarea se indică obligatoriu în cazurile în care există hipoacuzie de transmisie.
Mastoidita
Nu se va efectua scoaterea amigdalelor în cazul în care nu există o indicație în acest sens. Factorii de risc pentru dezvoltarea otitei congestive trebuie obligatoriu evitați postoperator: se va evita fumatul pasiv și expunerea la fum și la agenți poluanți din mediul extern sugarul se va alimenta la sân se va evita alimentarea cu biberonul copilul va fi ținut acasă postoperator, reintroducerea lui în colectivitate nefiind recomandată imediat. Se vor evita de asemenea substanțele potențial alergene.
- Dacă vederea se deteriorează din cauza vârstei
- Figura 3a.
Terapia farmacologică a otitei congestive implică administrarea de antibiotice, steroizi, antihistaminice, decongestionante și mucolitice. Se vor administra eritromicină, sulfamide, amoxicilină, amoxicilin-clavulanat sau trimetoprim-sulfametoxazol. Eficiența terapiei antibiotice este foarte mare în timpul episodului acut, în otita congestivă cronică terapia antibiotică neavând un efect foarte bun, recurgându-se în acest caz la aspirația chirurgicală a lichidului.
Se pot asocia și corticosteroizi la terapia antibiotică, mai ales la pacienții cu alergii și cu iritații la nivelul mucoasei nazale și faringiene. Se preferă corticosteroizii inhalanți, sub formă de spray deoarece aceștia nu au efecte secundare sistemice. Antihistaminicele și decongestionantele sunt utilizate pentru tratamentul fenomenelor însoțitoare ale otitei congestive precum rinitarinoreea și sinuzita.
Antihistaminicele previn degranularea celulelor mastocitare evitând de asemenea eliberarea de histamină care determină reacții alergice și obstrucție nazală.
Mucoliticele sunt utile în alergii și în cazurile de obstrucție nazală persistentă.
Meningita pneumococică are un risc suplimentar față de celelalte meningite, care pot determina și ele surditate, acela de osificare a cohleei, situație în care implantarea cohleară, singura opțiune terapeutică de reabilitare auditivă, nu se mai poate realiza. Vaccinarea pneumococică este extrem de utilă în prevenirea otitelor medii acute și a posibilelor complicații ale acestora, în special a meningitei pneumococice. Diagnostic pozitiv Anamneză și examen clinic: copil febril, agitat, care nu doarme bine, se trezește plângând, care duce mâna la ureche sau spune că îl doare, dacă este mai mare, totul pe fondul unei răceli preexistente. Examen otoscopic: timpan congestionat, în tensiune, proeminent, cu mobilitate redusă. Această ultimă probă permite diferențierea timpanului congestionat de plâns de timpanul congestionat din otita medie acută.
Tonsilectomia nu este utilă în tratamentul otitei congestibe medii. Miringotomia cu aspirație este tratamentul indicat la adulții care prezintă presiune intraauriculară și își simt urechile înfundate.
Procedura poate fi efectuată și ambulator iar incizia de la nivelul timpanului se vindecă în maximum 1 săptămână.
Infecția urechii (urechea medie)
Miringotomia cu aspirație este foarte utilă și pentru tratamentul pacienților cu hipoacuzie de transmisie cauzată de otita congestivă. Ventilația urechii medii scade hiperplazia mucosală și metaplazia asociate cu otita congestivă.
Otoreea persistentă este cea mai frecventă complicație ce apare după plasarea tuburilor egalizatoare de presiune. Timpanoscleroza este a doua cea mai frecventă complicație.
Complicatiile otitei si pericolul pe care acestea il prezinta pentru sanatatea intregului organism
Pacienții sunt monitorizați timp de 3 săptămâni după plasarea tuburilor egalizatoare de presiune și la fiecare 6 săptămâni după, până în momentul înlăturării tuburilor. Pacienții sunt sfătuiți ca în momentul în care prezintă mai mult de două episoade de otoree în primele 6 luni să se preznite la medicul otorinolaringolog deoarece aceasta este cea mai frecventă complicație, iar tuburile trebuie înlăturate.
Tuburile se scot în general la de săptămâni de la plasare.
