Patologia vederii optice. Навигация по записям

1. Test de atenție vizuală
2. Ora de clasă clasa 1 ai grijă de vederea ta Cel mai adesea, evoluția bolii are loc fără simptome evidente.
3. În cataracta dobândită, opacifierea cristalinului poate fi prezentă fără apariţia nici unui simptom.
4. Viziune minus cum să te întorci
5. Patologia și diagnosticul vederii
6. Patologia oculară | Anatomie si fiziologie
7. Vezi CV-ul Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice, deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene, care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual.

Formarea imaginii[ modificare modificare sursă ] În cazul ochiului emetrop viziunea 2 ca aceasta normalăimaginea se formează pe retină.

Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte.

Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită mai puțină refracție decât patologia vederii optice situat la o distanță mai mică.

Cel mai mare procentaj din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției necesare având loc în cristalin.

Lumina trece prin mediile transparente cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă și cristalin si formează o imagine răsturnată pe retină.

Pe retină, celulele specializate transformă imaginea în impulsuri nervoase.

• Îmbunătăți vederea de aproape
• Factorii de risc provin dintr-o gamă largă precum: presiune crescută introculară glaucomischemie, compresia dată de tumori, inflamații, infecții, etc.
• Atrofia optică la copii Atrofia optică este o condiție patologică ce afectează nervul optic, formațiunea nervoasă ce transmite impulsurile de la globul ocular la creier.
• Test ocular în novogireevo
• Ce remedii populare pot reface viziunea
• Refacerea exercițiilor video vizuale
• Ce este miopia în ce parte
• Ochi - Wikipedia

Acestea ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului. Acesta din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care implică milioane de neuroni.

Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă: razele de lumină își schimbă direcția; o refracție are loc la nivelul corneei și câte una pe fiecare față a cristalinului; imaginea se formează pe retină, pe pata galbenă și este reală, mai mică și răsturnată. Defecte de vedere[ modificare modificare sursă ] Orice deviere de la starea emetropă vederea normală reprezintă un defect de vedere.

Cele mai des întâlnite defecte de vedere ale ochiului uman sunt: Diferențele dintre defectele principale de vedere Miopia este cel mai des întâlnit defect de vedere, aceasta având un caracter patologic apare la naștere și ia loc atunci când globul ocular al ochiului miop este mai mare decât cel al ochiului normal, imaginea formându-se în fața retinei. Miopia este corectată cu ajutorul lentilelor divergente.

Hipermetropia este de asemenea un defect patologic, aceasta însă luând loc mai rar decât miopia. Patologia vederii optice ocular al ochiului hipermetrop este mai mic decât cel al ochiului normal, în consecință imaginea formându-se în spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente. Prezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la bătrânețe, acesta comportându-se în același mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticității cristalinului.

Prezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente.

Patologia oculară

Strabismul are drept cauză slăbirea unuia dintre mușchii externi ai globului ocular, acesta fiind corectat prin exerciții de întărire a musculaturii ciliare. Cataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vârstă înaintată, aceasta fiind cauzată de pierderea treptată a transparenței opacifierea cristalinului.

În cazul cataractei congenitale, aceasta este corectată prin secționarea unei porțiuni a irisului și a capsulei cristaliniene ori prin extragerea cristalinului și înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de către o lentilă biconvexă.

Astigmatismul este o boală oftalmologică manifestată printr-o deformare a corneei care atrage după sine o refracție defectuoasă a razei de lumină în globul ocular.

În cazul astigmatismului, razele de incidenta de lumină albă ce sosesc la ochi sub formă de raze paralele vor suferi un proces intens și inegal de refracție, și prin urmare, cu cât această refracție diferențiată va fi mai mare, cu atât astigmatismul va fi considerat mai grav.