Patogenia miopiei
Acomodatia 1.
Brevet de invenție 4 Anexa 2. Frecvența simptomelor subiective pe parcursul studiului în funcție de metoda aplicată loturile Ia și IIIa Anexa 4. Frecvența simptomelor subiective pe parcursul studiului în funcție de metoda aplicată loturile Ib și IIIb Anexa 5.
Sistemul optic ocular Ca instrument optic convergent, ochiul ofer pentru un obiect situat la infinit, o imagine format pe retin. Ochiul prezint:- o ax optic unete centrul corneei cu un punct situat ntre papil i molecul ;- o ax vizual unete molecula cu obiectul fixat vezi anatomia ochiului.
Elementele dioptrului ocular sistemului optic patogenia miopiei Dioptrul cornean cu o raz de curbur de 7,8 mm i indicele de refracie de 1,33care prezint o fa anterioar convex, cu refracia de aproximativ 48 dioptrii asigur partea cea mai important a refraciei i o fa posterioar, concav, cu refracia de -5 dioptrii.
¿Qué es el astigmatismo? ¿Tiene cura el astigmatismo?.
Puterea total a lentilei corneene este n medie de 42 dioptrii. Puterea total a dioptrului ocular este de aproximativ 59 dioptrii. Modificaia refraciei oculare poate fi dat de cristalin care i modific raza de curbur sub aciunea muchiului ciliar n procesul de acomodaie.
Aadar, putem distinge: refracia static fr intervenia acomodaiei i refracia dinamic cu participarea mecanismului acomodativ.
Refractia clinica patogenia miopiei metode de examinareRefracia static se refer la refracia n stare de repaus acomodativ, cnd ochiul privete la infinit i razele luminoase care au strbtut dioptrul ocular focalizeaz pe retin, naintea sau napoia ei. Cnd razele de lumin paralele venite de la infinit focalizeaz pe retin, ochiul este emetrop cu refracie normal iar cnd acestea se ntlnesc naintea sau napoia retinei, ochiul este ametrop prezint o tulburare de refracie.
Clasificarea ametropiilor 1. Ametropiile fig 3.
Miopie patogeneza miopie
Ametropiile sferice sunt reprezentate de:o miopie, viciu de refracie n care razele albino slabă vedere lumin ce ptrund nochi paralel cu axul vizual sunt focalizate naintea retinei;o hipermetropie, tulburare a refraciei n care imaginea format este situat teoretic napoia planului retinian.
Astigmatismul este o ametropie asferic n care puterea de refracie a ochiului nu este identic n toate meridianele. De asemenea ametropiile pot fi clasificate n:- ametropii axiale, cnd axul antero-posterior al globului ocular este prea lung sau prea patogenia miopiei ametropii de curbur, cnd razele de curbur ale componentelor dioptrului ocular cornee, cristalin sunt modificate;- ametropii de indice, la care indicele de refracie al unuia din mediile ocular este modificat miopia cristalinian din cataracta nuclear ;- ametropii posttraumatice accidentale cnd se produce deplasarea unei componente a dioptrului ocular luxaia de cristalin.
Metode de determinare a refraciei oculareExist metode subiective care sunt bazate pe rspunsurile subiectului examinat i metode obiective care nu depind de rspunsul celui examinat.
costul chirurgiei cataractei prin laser și abdominal
Se aeaz lentila n faa ochiului ametrop, numrul lentilei corectoare, cu care se obineacuitatea vizual normal; aceasta reprezint, aproximativ, gradul ametropiei.
Trebuie ns luat n considerare acomodaia care difer cu vrsta, cu gradul de refracie i n raport de corecia optic purtat anterior de subiectul examinat. Metodele obiective de determinare a refraciei includ:- metode care determin refracia ocular total:oftalmoscopia direct, schiascopia, refractometria, autorefractometriacomputerizat, dioptronul;- metode care determin refracia corneei sau numai a feeisale anterioare: astigmometria.
Metode de determinare a refraciei oculare totaleOftalmoscopia. Permite aflarea refraciei oculare totale. Lentila oftalmoscopului care d maximul de claritate a fundului de ochi examinat reprezint valoarea refraciei ochiului respectiv, innd ns seama i de ametropia examinatorului. Patogenia miopiei punctul remotum al ochiului i prin aceasta se obine valoarea refraciei oculare. Schiascopia este explicat prin faptul c razele de lumin proiectate prin pupil pe retin, sunt reflectate la nivelul acesteia i vor iei din ochi, avnd direcii patogenia miopiei dup refracia ocular.
Astfel, dac ochiul examinat este miop, razele au traiect convergent la ieirea din ochiul examinat, dac este emetrop au traiect parallel i dac este hipermetrop, razele au traiect divergent.
Razele de lumin care ies dinochiul examinat, converg n ochiul patogenia miopiei, pupila rmnnd tot timpul luminat. Plasnd n faa ochiului examinat lentile cu putere progresiv crescnd, convexe n cazul umbrei directe i concave n cazul umbrei inverse, pn se modific direcia de patogenia miopiei a umbrei n raport cu oglinda, se afl valoarea refraciei. Aceasta este egal cu valoarea lentilei care a schimbat direcia umbrei pupilare la care se adaug algebric Principiul metodei este proiectarea unor mire test pe retina ochiului examinat i studiul fasciculului reflectat cu ajutorul aparatului patogenia miopiei Hartinger.
Este un refractometru computerizat, cu memorie.
- Teste oculare teste online
- laser | Oftalmix's Blog
- Patologia oculară | Anatomie si fiziologie
- După eliminarea cataractei că nu puteți face ceea ce puteți Aceasta este una dintre cele mai frecvente probleme pe care le-am întâlnit în discuția despre întâlniri cu miopie progresivă.
Pe baza unor msurtori de biometrie ocular i prin analiza imaginii grilei test proiectat pe retin cu grila nsi, calculeaz valoarea refraciei oculare pe care o nregistreaz automat pe o cartel, unele aparate indicnd i corecia optic teoretic. Metodele care determin valoarea refraciei corneene:Astigmometria.
Medical Market - PRK versus LASIK. Remisie în timp
Determin valoarea dioptric a corneei, astigmatismul cornean i nclinaia meridianului astigmat. Principiul metodei const n proiectarea pe corneea ochiului examinat a unor mire i examinarea reflectrii acestora de ctre suprafaa sa anterioar, care se comport ca o lentil convex.
Astigmometria permite diagnosticarea unui astigmatism i tipul acestuia:- direct sau conform regulii cnd valoarea grâu încolțit pentru vedere este mai mare la nivelul meridianului vertical mirele se suprapun pe acest meridian ;- invers sau contrar regulii mirele se suprapun pe meridianul orizontal. Miopia:clasificare, patogeneza, complicatii, diagnostic, tratament. Este o tulburare a refraciei caracterizat printr-un exces de refracie.
Razele de lumin ce ptrund n ochi paralele venite de la infinit focalizeaz ntr-un punct situat n faa retinei.
Miopul vede neclar la distan, i cu ct obiectul privit se apropie de ochi, focarul se apropie de retin i imaginea se clarific. Miopia este mai puin frecvent ca hipermetropia, dar unele forme clinice pot avea o evoluie progresiv cu alterri ale membranelor oculare.
Patologia oculară
Clasificare- Dup valoarea dioptric se distinge: miopie mic sub 3 dioptriimiopie medie ntre 3 i 6 dioptrii miopie mare peste 6 dioptrii ;- Dup elementul anatomofuncional implicat, miopia poate fi: Miopie axial, n care lungimea axului antero-posterior al globului este mai mare dect normal fiecare milimetru n plus genereaz o miopie de 3 dioptrii ; Miopie de curbur, cnd raza de curbur a corneei este mai mare congenital sau n cheratocon ori curbura cristalinului este accentuat: Miopie de indice, n care indicele de refracie al cristalinului este crescut, n cazul cataractei nuclearesenile, n spasmul muchiului ciliar pseudomiopie sau printr-o deplasare a cristalinului nainte n subluxaiile traumatice de cristalin.
Etiopatogenien general, n miopie exist o predispoziie genetic care se manifest prin alungirea segmentului posterior al globului ocular, n mecanismul ereditar fiind implicate mai multe gene care determin caracteristicile refraciei. Transmiterea genelor care determin miopia este patogenia miopiei recesiv cu penetran complet sau incomplet.
La patogenia miopiei exist puine cazuri de miopie congenital, miopia apare ca tulburare de cretere ocular n primii ani de via. Aspecte cliniceDup evoluie i aspectul clinic, miopia este: benign, simpl, etichetat ca viciu de refracie i malign miopia boalcare se manifest ca o adevrat maladie a ochiului. Debuteaz n jurul vrstei de ani miopie ocular i de obicei nu depete dioptrii, pn la de ani, dup patogenia miopiei se stabilizeaz.
Pot exista situaii n caremiopia poate progresa dup aceast vrst sarcin, anumite boli, patogenia miopiei. Clinic:- subiectiv, pacientul acuz vedere nceoat la distan, cefalee, ngustarea fantei palpebrale pentru a-i ameliora vederea. Acuitatea vizual este bun la aproape.
Oftalmologie
De obicei exist o corelaie ntre valoarea acuitii vizuale necorectate i valoarea miopiei, cu ct vederea este mai sczut, valoarea miopiei este mai mare. Diagnosticul se stabilete:Subiectiv, pe examenul acuitii vizuale.
Se aeaz n faa ochiului lentil concave divergente care mbuntesc acuitatea vizual, lentila cea mai slab care d cea mai bun acu Recommended.
