Insomnie și vedere, Insomnia: ce este si de cate tipuri, care sunt cauzele, simptomele si masuri de prevenire
Insomnia: ce este si de cate tipuri, care sunt cauzele, simptomele si masuri de prevenire
A treia parte a materialului dedicat terapiei hormonale la menopauză analizează tipurile de hormoni, dozele și momentul potrivit începerii acestei terapii. De câte feluri este insomnia şi care sunt cauzele ei?
Clasificările actuale împart insomniile în primare şi secundare. Insomnia primară idiopatică nu are o cauză evidentă. Insomnia secundară, care însoţeşte o altă afecţiune, netratată poate agrava boala de fond. Chiar dacă pentru mulţi pacienţi insomnia este o entitate comorbidă, ea trebuie gestionată cu multă atenţie.

Insomnia secundară poate fi urmarea unei afecţiuni medicale respiratorie: astm, boală pulmonară cronică obstructivă, hipoventilaţie alveolară centrală; cardiacă: angină pectorală, insuficienţă cardiacă; gastrointestinală: reflux gastroesofagian, ulcer gastric sau duodenal; dermatologică: prurit; oncologică; infecţioasăa sindroamelor de durere cronică fibromialgie, durere neuropată, dureri articularea unor afecţiuni neurologice boli degenerative, sindroame cefalalgice, epilepsii, distonii sau psihiatrice tulburări de anxietate, tulburări afective, tulburări de personalitate, psihoze, nevrozea menstruaţiei sau a sarcinii, dar şi a administrării unor medicamente sau chiar urmarea unei alte tulburări de somn apneea de somn centrală sau obstructivă, unele parasomnii, sindromul de crampe nocturne, sindromul picioarelor neliniştite.
Din punctul de vedere al duratei simptomatologiei, insomniile pot fi împărţite în acute şi cronice. Insomnia acută reprezintă tabloul tipic de insomnie cu fenomenele nocturne şi diurne, dar cu o durată de maximum trei luni.
Poate apărea la orice vârstă. Pacienţii care dezvoltă acest tip de insomnie sunt, în general, indivizi cu un insomnie și vedere mai superficial, mai anxioşi sau depresivi, care, la stres, reacţionează negativ foarte uşor.
Autentificare
Prognosticul insomniei de scurtă durată este unul bun pentru că, de cele mai multe ori, ea dispare după rezolvarea problemei determinante şi rareori necesită terapie medicamentoasă. Pentru medic, este important să facă diagnosticul diferenţial cu o tulburare de ritm circadian, care are o cu totul altă abordare terapeutică.
Goodnight Mr. Bean - Episode 13 - Mr. Bean Official
Insomnia cronică se caracterizează printr-un tablou clinic asemănător cu cel din insomnia de scurtă durată, doar că perioada de simptomatologie depăşeşte trei luni. Manifestările insomniei variază interindividual, dar pot varia şi în cadrul aceluiaşi individ de la o perioadă la alta, în sensul că un pacient cu insomnie cronică se poate plânge de insomnie de adormire, iar peste câteva luni de insomnie de menţinere.
Factorii predispozanţi ai insomniei sunt: terenul genetic, tipul de personalitate, anumite caracteristici fiziologice rata ridicată a metabolismului, tensiunea musculară crescută, tahicardia sinusală.
Factorii precipitanţi ai insomniei sunt: stresul, modificări în obiceiurile zilnice, alterarea ritmului somn-veghe munca în schimburi, modificarea fusului orar, igiena necorespunzătoare a somnuluimedicamente antidepresive, antiepileptice, antiparkinsoniene, contraceptive, corticosteroizi, diuretice, hipolipemiante sau anumite alimente băuturile alcoolice, cafeaua, coca-cola, ceaiul negru.
Un tip aparte de insomnie cronică idiopatică este insomnia paradoxală, în care pacientul se plânge de insomnie dar el are un somn cu arhitectură şi durată normală la înregistrarea polisomnografică şi nu are somnolenţă diurnă 50 acuitate vizuală alte acuze pe perioada zilei. Aceşti pacienţi îşi supraestimează latenţa insomnie și vedere adormire şi îşi subestimează durata totală de somn. Insomnia poate lua aspecte variabile, de la o formă uşoară până la una severă, care pune viaţa în pericol.
Un insomnie și vedere de insomnie severă este insomnia fatală familială, o boală autozomal dominantă cauzată de prioni.

Este foarte rară şi apare, de fapt, în urma degenerării nucleilor talamici ventral anterior şi dorsomedial şi nucleilor olivari. Se manifestă prin insomnie care treptat ajunge totală, ducând la stupor şi comă, halucinaţii, tremor, mioclonii, distonii, ataxie, hiperactivitate autonomă tahicardie, tahipnee, hipertensiune, hipertermie, transpiraţie, salivaţie abundentă şi scădere ponderală marcată.

Care sunt consecinţele insomniei? Chiar dacă insomnia poate fi secundară altor patologii, sunt studii care au arătat că, pe termen lung, devine insomnie și vedere factor de risc important pentru numeroase afecţiuni: boli cardiovasculare hipertensiune arterială, infarct miocardic, accidente vasculare cerebralefibromialgie, artrită reumatoidă, sindroame cefalalgice, anxietate, depresie, obezitate.
Polisomnografia reprezintă o înregistrare complexă a somnului se urmăresc electroencefalografia, electrocardiograma, electrooculograma, electromiograma, mişcările respiratorii, saturaţia în oxigen sub supraveghere video permanentă. Monitorizarea somnului prin polisomnografie este recomandată atunci când diagnosticul de insomnie nu este cert, când terapia insomniei nu dă rezultate sau când se suspicionează o altă tulburare de somn, cum ar fi apneea de somn sau parasomniile.
Bibliografie 1.