Contra unei viziuni slabe

Primul este un Dumnezeu al viilor, cel de-al doilea este deopotrivă al viilor şi al morţilor, ba chiar parcă mai mult al morţilor, din moment ce moartea este viitorul tuturor celor vii, el este, în orice caz, Dumnezeul învierii. Primul răsplăteşte prin bogăţie, bunăstare şi sănătate şi pedepseşte prin sărăcie, strâmtorare şi boală.

Al doilea îi îngrijeşte pe cei săraci, le poartă de grijă celor aflaţi la ananghie şi îi vindecă pe bolnavi. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Înainte să intrăm în substanţa propriu-zisă a cărţii lui Ehrman, să ne aducem aminte de câteva din trăsăturile culturii minore şi a celei majore enunţate de Lucian Blaga. Cultura majoră, urbană, îl concepe pe Dumnezeu ca fiind transcendent acestei lumi, centru invizibil al ei, înspre care oamenii trebuie să aspire printr-un efort supra-omenesc şi printr-o supunere necondiţionată.

Partidele Uniunea pentru Codlea  care a dobândit personalitate juridică la începutul lunii martie a acestui an , Uniunea Salvați Bucureștiul  înscris în  Registrul Partidelor Politice  încă din noiembrie și Uniunea Salvați România  unul dintre cele mai noi partide, care și-a început formal existența la finele lunii iunie vor purta de acum înainte numele de Uniunea Salvați România.

Invers, într-o cultură minoră, rurală, Dumnezeu este apropiat, dacă nu chiar imanent acestei lumi, distanţele se atenuează până la dispariţie, viaţa trece în moarte, moartea în viaţă, lumea de dincolo se îngemănează cu cea de aici. Într-o cultură minoră — timpul istoric nu este deloc important, în vreme ce într-o cultură majoră tocmai timpul istoric este elementul decisiv. Condiţionarea culturală a unui provincial în conceperea lui Dumnezeu trebuie în continuare chestionată.

Cartea lui Bart D. O lectură atentă a evangheliilor sinoptice Marcu, Matei, Luca arată însă că în nici una dintre ele Iisus nu se proclamă pe sine Fiul lui Dumnezeu. Dimpotrivă, există mai multe locuri în care această calitate este acordată cu generozitate tuturor oamenilor, indiferent de starea lor socială, de avuţia sau de chiar de apartenenţa lor etnică, contrazicând astfel nucleul dur al credinţei creştine: ideea că Dumnezeu s-a făcut om în persoana lui Iisus din Nazaret.

Dacă revoluţia produce la rândul ei o religie, propovăduitorul acestui mesaj este transformat într-un personaj contra unei viziuni slabe.

În contra unei viziuni slabe, după cum s-a arătat, ideea de divinitate întrupată sau de om divin nu era străină nici antichităţii greco-latine şi nici iudaismului.

Zeii greco-romani şi Iehova rabinilor din Ierusalim nu făceau altceva decât a ajuns să facă Iisus în cadrul creştinismului, în calitate de fiu al lui Dumnezeu, de unic fiu al lui Dumnezeu, de Dumnezeu însuşi.

Ehrman, Cum a  devenit Isus Dumnezeu.

Preamărirea unui predicator evreu din Galileea, trad. Acest text a apărut în numărul curent al revistei România literară.

• Primăria Satu Mare | Plan strategic de dezvoltare
• Puncte tari şi puncte slabe ale fuziunii noilor partide - Centrul pentru Inovare Publică
• România literară nr.
• Doar trei municipii, Satu Mare, Arad și Timișoara, au fost alese și au fost de acord să participe la această nouă și îndrăzneață abordare a administrării publice locale din această țară.
• Dumnezeul „slab“ | Horia Pătraşcu | scutere-galant.ro