Comunicarea vorbirii cu deficiențe de vedere


Sunteți pe pagina 1din 26 Căutați în document Caracteristicile comunicrii la persoana deficient de auz Despre deficien Provenind din latinescul deficientia lipsadeficiena reprezint lipsa de integritate structural sau funcional a unui organ leziune, amputare, absena care poate conduce la tulburri funcionale i la imposibilitatea performanelor normale Dicionarul explicativ al limbii romne, p.

Constantin Punescu a definit deficiena ca fiind produsul unor modificri interne sau externe care influeneaz n mod constant integritatea somatic, psihofiziologica i psihosociala a individului. Deficienele de auz pot fi generate de afeciuni ale urechii externe, ale urechii medii, ale urechii interne sau de afeciuni ale traseului nervos sau cortexului auditiv.

Comunicarea vorbirii cu deficiențe de vedere

Dup localizare, deficienele pot fi: motorii, senzorial, mintale i de limbaj. Avnd n vedere deficiena senzorial aceasta se manifest la nivelul analizatorilor auz, vz. Surditatea se poate traduce ntr-o slbire sau pierdere mai mult sau mai puin total a auzului sau pierdere total sau parial a capacitii de a auzi, cauzat de boli sau anomalii ale diferitelor segmente ale analizatorului auditiv.

Neveanu, !!!

viziunea 100 dacă viziune minus 3 cum să naști

Deci personale deficiente nu sunt bolnave din punct de vdere clinic, ci c sunt personaliti specifice care n condiii eficiente de educaie special pot ajunge la normalitate, compensnd lipsurile. Caracteristicile comunicrii copilului deficient de auz n cazul copilului nscut cu deficien de auz procesul de dobndire al limbajului este unul greoi i prezint caracteristici aparte.

  • Caracteristicile comunicării la persoana deficientă de auz
  • Tipuri de dizabilităţi şi afecţiuni de sănătate - definiţii, bariere, limitări | H-Care

Deficientul auditiv dispune doar de indici vizuali n perceperea vorbirii orale, mai ales atunci cnd protezarea auditiv nu este eficient. Percepia distorsionat i incomplet a limbajului duce n timp la nsuirea unui model distorsionat i lacunar de ctre copil n ceea ce privete limba matern. Acest lucru duce la un proces dificil de comparaie ntre o propoziie comunicarea vorbirii cu deficiențe de vedere o alt propoziie, astfel strdania de a nelege regulile limbajului exprimat n vorbirea curent va fi foarte grea.

De asemenea, frecvena cu care formele limbajului sunt folosite este deosebit de redus. Cu ct un copil are o dificen de auz mai mare, cu att va dispune mai puin de limbajul care i se adreseaz n mod direct lui. Dac la copilul normal se succede natural etapa gnguritului i lalaiunii, la copilul deficient de auz gnguritul este mai puin intens i amplu, dispare foarte repde, nefiind urmat de lalaiune, deoarece la copilul surd jocul de sunte asociaia sunet-articulaie nepercepute auditiv nu este motivat i nu are semnificaie i din acest motiv nu este ntreinut.

Dup luna a noua, cnd copilul normal se pregtete activ s vorbeasc, deficientul de auz devine din ce n ce mai tcut, nerepetand sunetele i cuvintele auzite.

Dac n cazul normalitii organelor de sim, limbajul se formeaz i se dezvolt spontan paralel cu comunicarea vorbirii cu deficiențe de vedere proceselor cognitive, a operativitii lor i a unor abiliti i deprinderi practice, deficiena auditiv, mai ales cea congenitala sau cea dobndit de timpuriu, n perioada prelingvistica imprima note particulare dezvoltrii limbajului i comunicrii.

Normalul folosete n mod spontan i unele gesturi naturale n comunicarea verbal, n timp ce la surzi gesturile i mimica se nsuesc spontan i se constituie ntr-un adevrat limbaj matern. Gestica i mimica sunt impregnate de trsturile de personalitate.

Comunicarea nonverbala - ce mesaj transmite corpul nostru? - Psiholog Cluj - Adriana Laszlo

La deficienii de uz apar dificulti n expresia i recepia vorbirii; ei folosesc frecvent cuvinte mono i bisilabice n comunicare, predominnd limbajul mimico-gestual i unele forme paraverbale tcerea, direcia privirii, micarea. Conduita verbal la deficienii de auz este determinat de caracteristicile emotional-afective care nu ntotdeauna ntregesc coninutul semantic ci, dimpotriv, estompeaz cogniia prin cantitatea mare de elemente neeseniale i redundante i care ngreuneaz recepia informaiilor de ctre auditor, ntreaga comunicare fiind centrat pe sens i nu pe semnificaie.

Verza, Metode pentru nsuirea limbajului pentru demutizare i pentru dezvoltarea comunicarea deficientelor de auz metode orale pur i oral combinat ; metoda mimico-gestual; metoda dactilologic; metoda labiolecturii; metode combinate metoda comunicrii totale i metoda limbajului vorbit completat. Speficicul limbajului mimico-gestual la deficienii de auz Limbajul mimico-gestual are propria structur gramatical i propriul vocabular, fiind folosit n comunitatea surzilor; La fel ca i limbajul verbal, cel mimico-gestual prezint relative modificri, regionalisme caracteristice diferitelor popoare.

Acesta se dezvolt n raport cu evoluia social i ecomonic a colectivitilor care l folosesc.

Persoană cu deficienţă de vedere - independent cu ajutorul unui baston alb, - cu ajutorul unui câine ghid, - cu ajutorul unui asistent personal sau ghid. Persoanele cu probleme de vedere parțială se deplasează: - apelând la unele amintiri ale traseului utile pentru a călători independent, - cu un ajutor de sprijinire de exemplu, un asistent personal sau cu un sistem de navigație special pentru călătorii. Asistent personal pentru o persoană cu probleme de vedere parțială Exemple de dizabilități vizuale: - orbirea totală - este lipsa percepţiei vizuale din cauza unor factori fiziologici sau neurologici. Această deficienţă este cel mai adesea de natură genetică, dar poate apărea şi din cauza unor leziuni oculare, nervoase sau ale creierului, sau ca urmare a expunerii la anumite substanțe chimice. Miopie                                                    Fig.

Mimico-gesticulaia este un limbaj cu sintax, fr morfologie, limbaj global, neverbal, cu care surdul se familiarizeaz de mic din nevoia de a relaiona cu membrii familiei sau comunitii Urea,p. Acelai gest poate deine rolul de substantiv, verb sau adjectiv.

antrenament vizual 15 minute ce văd oamenii cu miopie

De exemplu, scaun i a sta sunt exprimate prin acelai gest. Viteza cu care o persoan realizeaz gesturile este influenat de limitele fiziologice ale fiecrui individ. Micrile minilor sunt cu mult mai ncete dect cele articulatorii, fiind nevoie n acest sens de timp dublu pentru un anumit gest.

Spre deosebire de limbajul oral care prezint forme oral, scris i dactilcel mimico-gestual are o singur form.

Caracteristicile comunicării la persoana deficientă de auz

Gesturile pot fi naturale, artificiale i indicatoare. Limbajul gestual cunoate o stadialitate n dezvoltarea sa: n diferite stadii ale procesului educaional gesturile naturale sunt legate de obiecte prin nsuirea aspectului acestora, de exemplu pentru a exprima conceptul de cas acoperi i un unghi ascuit prin mpreunarea vrfurilor degetelor. Pentru a exprima conceptul de ntuneric se trec minile prin faa ochilor nchii Urea,p. Dup M. Popa gesturile prezint cateva trsturi specifice: concretism; semnificaie nedefinit precis cu ajutorul unui aumit gest se pot exprima mai multe lucruri ; paralelism mimic al gesturilor exist mai multe gesturi pentru acelai obiect.

Popa,Specialitii sunt de prere c limbajul gestual prezint un set organizat de simboluri i reguli, folosite pentru a comunica informaii, idei, sentimente. Putem afirma faptul c limbajul verbal face cuvintele s fie audibile cu ajutorul micrilor musculare i articulatorii ale gurii, limbii, laringelui, n timp ce limbajul gestual face vizibile cuvintele prin micarea n spaiu a corpului i a membrelor sale Barbu, Totodat, trebuie s menionm c n orice propoziie trebuie s existe un verb care s indice cine face aciunea i spre cine este ndreptat aceasta.

oftalmologie Cherkasy refacerea vederii prin metoda bates hipermetropie

Semnele nonmanuale sunt foarte importante pentru nelegerea corect a unui mesaj prezentat n limbajul gestual. Acest lucru indic dac este vorba de o ntrebare, de o rugminte sau de un ordin.

Labiolectura Labiolectura citirea de pe buze, citire labiofacial, citire faciolabial, citire facial este perceperea vizual a limabujul verbal, sub forma oral, dup micrile vizibile ale organelor fonatoare i dup fizionomia interlocutorului Stanica, Un rol important l joac expresia labial n receptarea vizual a mesajelor verbal-orale.

Pentru nelegerea vorbirii, n sistemul relationalinterpersonal, citire pe buze reprezint un mijloc practic, necesar pentru deficienii de auz. Spre exemplu, n percepre cuvntul mama poate fi confundat cu papa, baba, mapa, deoacere consoana m are aceeai imagine labial cu cu p i b, oar vocal a fiind bine perceput de pe buze.

câte dioptrii este viziunea ideală viziunea scăzută este

Metoda dactilologic Dactilemele sunt simboluri realizate manual, care definesc literele alfabetuluil fiind folosite pentru a susine limbajul verbal. Se utilizeaz una sau ambele mini, cuvintele fiind realizate prin combinarea acestor gesturi. Bibliografie Dicionarul explicativ al limbii romne, p.

Viziunea lui Gradsky farmacia oftalmica en leon gto

Documente similare cu Caracteristicile comunicării la persoana deficientă de auz.